Minuta: 18.11.2010
Tema: proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
Ca urmare a solicitărilor primite din partea societăţii civile în vederea realizării unei dezabateri publice pe această temă, în data de 18.11.2010 a avut loc la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică întâlnirea dintre reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii care au participat la această dezbatere au fost:
- Domnul Cristian Anton Irimie – secretar de stat, Ministerul Sănătăţii
- Doamna Dana Eftimie – consilier Direcţia Juridică şi Contencios, Ministerul Sănătăţii
- Doamna Liliana Mihai – director Direcţia juridic, contencios şi acorduri internaţionale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
- Domnul Marius Stupu – consilier Direcţia sisteme informatice, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
- Doamna Aurelia Dreve – consilier Direcţia generală economică, Ministerul Sănătăţii
- Domnul Daniel Verman – consilier Direcţia asistenţă medicală
- Doamna Mihaela Oancea – consilier Secretariatul General Ministerul Sănătăţii.
Din partea societăţii civile au participat:
- Domnul Cătălin Georgescu – Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice
- Domnul Victor Roncea – Asociaţia Civic Media
- Domnul Bogdan Manolea – APTI
- Doamna Maria Nicoleta Andreescu – APADOR – CH
- Domnul Dan Mihai – APADOR – CH
- Domnul Mihai Tănăsescu – Asociaţia Română Anti SIDA
- Preot Filoteu Bălan – Mănăstirea Petru Vodă, Neamţ
- Doamna Minerva Zenaida Cobeanu
- Doamna Maria Adriana Popa
- Domnul Dan Matei
- Doamna Ileana Alexe – doctorand
- Doamna Lucuţa Olga
şi alţii
Din partea mass-media:
- Doamna Mariana Dragotă – Viaţa Medicală
- Doamna Marilena Frâncu – Radio România Actualităţi
- Doamna Liana Subţirelu – Realitatea TV
- Doamna Simona Popa – Adevărul
şi alţii
Dezbaterea publică a fost deschisă de către domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie, cu prezentarea motivelor care au stat la baza iniţierii proiectului de act normativ, respectiv:
În Europa, o serie de state utilizează cardul naţional de sănătătate (ex: Belgia, Franţa, Austria, Slovenia). Prin utilizarea cardului de asigurări de sănătate se crează şi un confort pentru pacienţi, deoarece facilitează accesul la serviciile publice, acesta fiind singurul document menit să probeze calitatea de asigurat fără a fi necesare prezentarea altor documente – spre exemplu adeverinţele de la angajator. Prezintă totodată o mai mare siguranţă în stocarea datelor medicale ale pacienţilor.
Actualmente, potrivit dispoziţiilor art. 212 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, calitatea de asigurat se dovedeşte cu un document justificativ - adeverinţă sau carnet de asigurat - eliberat prin grija casei de asigurări la care este înscris asiguratul. Legea nr.95/2006 prevede faptul că acest card este unul distinct de cardul european de asigurări de sănătate şi va fi emis prin intermediul sistemului informatic unic integrat. Prin urmare, implementarea şi distribuţia cardului naţional de asigurări sociale de sănătate va fi efectuată prin sistemul informatic unic integrat (SIUI). De asemenea, având în vedere că informaţiile actuale din SIUI privind asiguraţii au devenit suficient de stabile şi credibile şi datorită evoluţiei SIUI către o nouă arhitectură, începând cu acest moment, este posibilă din punct de vedere tehnic şi funcţional emiterea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. La momentul în care a fost aprobată Legea nr. 95/2006, direcţia de management era orientată către descentralizarea deciziei şi a operaţiunilor, acest fapt a determinat o construcţie în oglindă atât a normelor ce stau la baza reglementărilor de business privind funcţionarea asigurărilor sociale de sănătate cât şi la funcţionalităţile care au stat la baza construcţiei sistemului informatic.
1. Se vor introduce o serie de date complementare care vor completa setul de date minimale existente pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate în vederea obţinerii in caz de urgenta a unui tablou clinic cât mai cuprinzator. De asemenea, informatiile adiacente vor face referire la situatia asiguratului in relatie cu medicul de familie sau cu familia, precizându-se existenţa unui set de date pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, precum şi pe cip-ul acestuia.
2. Introducerea mecanismului de suportare de către asigurat numai a contravalorii produsului card şi a cheltuielilor aferente distribuţie la domiciliul acestuia.
Prin introducerea sistemului de coplata a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate va scădea presiunea financiara pe Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate care nu ar putea susţine nici lansarea şi nici întreţinerea unui sistem de carduri.
3. Furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate vor avea obligaţia de a acorda asistenţa medicală titularilor de card naţional de asigurări sociale de sănătate, care prezintă acest document la data acordării respectivelor servicii, în condiţiile prevăzute de contractul-cadru şi de normele metodologice de aplicare a acestuia. Persoanele asigurate au obligaţia prezentării cardului naţional de asigurări sociale de sănătate în vederea acordării serviciilor medicale de către furnizorii aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate. Neprezentarea cardului conduce la acordarea acestor servicii, contra cost, cu excepţia serviciilor prevăzute la art. 220, respectiv urgenţe medico-chirurgicale şi boli cu potenţial endemo - epidemic.
Ministerul Sănătăţii este deschis dialogului; reprezentanţii Casei Naţionale prezenţi la această şedinţă publică vor răspunde întrebărilor tehnice.
Întrebare:
cardul se distribuie persoanelor peste 14 ani?
Cristian Anton Irimie:
- Da, se eliberează şi cartea de identitate la vârsta de 14 ani iar copii până la 14 ani se consideră asiguraţi fără plata contribuţiei;
Dan Matei:
- problema este cip-ul conţinut în acest card de sănătate
- cine poate citi datele înscrise pe acest card? pacientul le poate vedea?
Marius Stupu:
- vor fi un număr de 98.000 de cititoare de card corespunzătoare medicilor de familie şi spitalelor care acordă servicii
- pe card sunt înscrise date minimale pentru sistemul de urgenţă, date scrise de către medicii de familie, informaţii referitoare la plata contribuţiei
Dan Matei:
- dacă pe card sunt trecute informaţii referitoare la plata contribuţiei, atunci aceste date vor trebui actualizate; considerăm ca actualizarea acestor date constituie o problemă majoră
Cristian Anton Irimie:
- în proiectul de act normativ publicat pe site-ul ministerului am prezentat mai multe soluţii şi aşteptăm propunerile dumneavoastră
- în ceea ce priveşte actualizarea datelor aveţi dreptate
Dan Matei:
- o parte din datele medicale de pe card sunt stabile, de ex. Grup sanguin, dar altele se modifică şi necesită actualizare
- propunem ca datele de pe card să fie citite doar de medici, caz în care nu mai este nevoie de cip şi nu mai este nevoie nici de acest card naţional, cardul european fiind suficient
- propunem ca datele de pe card să fie cele care sunt în sistemul informatic al CNAS, respectiv SIUI, cu toate că şi acesta are probleme de confidenţialitate dar se pot perfecta
- de ce este nevoie de cip, ce are în plus acest cip faţă de SIUI_
Marius Stupu:
- cipul constiutie o cheie de identificare în sistem, o semnătură digitală care atestă prezenţa în sistem atât a medicului cât şi a pacientului, confirmă acordarea serviciului medical
- am estimat că prin introducerea cardului naţional în sistemul de sănătate se va înregistra o reducere a cheltuielilor cu 400 milioane de euro
Întrebare:
- cum se va respecta dreptul la alegere, respectiv dacă sunt persoane care din diverse motive, din convingeri religioase nu doresc cardul cu cip? Nu ne interesează detaliile tehnice ci doar ce alternativă ne veţi oferi?
Cristian Anton Irimie:
- vom respecta dreptul la alegere al cetăţeanului şi vom căuta o formulă de înlocuire a cipului
Preot Filoteu Bălan:
- în anul 2009 am lansat un semnal credincioşilor pentru a nu accepta cardul electronic
- se doreşte ca acest sistem de sănătate să fie accesibil tuturor
- ce aveţi de câştigat din implementarea acestui card?
Cristian Anton Irimie:
- este un mecanism suplimentar de control al evidenţelor medicale
Preot Filoteu Bălan:
- spitalul a fost şi este o instituţie creştină iar biserica a acordat totdeauna ajutor sufletesc
- după iesirea din sistemul comunist era de aşteptat introducerea unor cursuri de antropologie care să vorbescă despre trup şi suflet
- relaţia dintre medic şi pacient ar trebui să fie tratată cu mai multă apropiere şi nu ca acestă relaţie să fie redusă la un număr
- ar trebui ca atunci când oricum sunt probleme în sistem să nu le complicăm noi şi mai mult
- ce se întâmplă atunci când informaţiile de pe cip sunt greşite, dacă aparatele se virusează, dacă se produce o pană de curent?
Cristian Anton Irimie:
- este adevărat că spitalele au fost în preajma bisericilor însă au fost susţinute financiar prin donaţii importante; în trecut exista eforia spitalelor, al cărei patrimoniu dacă ar putea fi reîntregit ar fi de mare ajutor sistemului de sănătate
- cu privire la datele care ar putea fi înregistrate greşit pe card grup, Rh, aceste greşeli se corectează pentru că se verifică oricum înainte de orice
- introducerea cardului de sănătate nu are ca scop urmărirea persoanelor ci doar verificarea acordării serviciilor medicale, iar datele respective sunt operate doar de medici; cadrul nu împiedică accesul la tratament şi nici nu alterează relaţia medic-pacient, este de fapt o confirmare a prezenţei pacientului la medic
Întrebare:
- ce variante avem dacă refuzăm cardul?
Cristian Anton Irimie:
- vom oferi varianta dovedirii calităţii de asigurat şi făra acest card, vom găsi o cale de mijloc
Bogdan Manolea:
- dacă cipul face identificarea pacientului la medic, atunci SIUI devine inutil
- nu au fost estimate costurile pentru introducerea acestui card
- proiectul de act normativ nu menţionează date referitoare la siguranţa datelor cu caracter personal
- ce ne puteţi spune despre licitaţia Imprimeriei Naţionale cu o valoare de 28 de milioane euro pentru acest card?
Cristian Anton Irimie:
- am reglementat aspectul referitor la protecţia datelor cu caracter personal
- Imprimeria Naţională este unitatea de achiziţie centralizată pentru cele 28.000 de cititoare estimate ca necesare
- în acest moment costurile nu pot fi estimate
Cătălin Georgescu:
- dacă nu puteţi face o estimare a costurilor vom încerca să o facem noi
- există documente de politică publică sau alte documente justificative care vă obligă să introduceţi acest card din anul 2011?
- propunem o consultare publică a cetăţenilor şi amânarea termenului de implementare
- ce anume tehnologie se foloseşte?
Cristian Anton Irimie:
- reglementarea privind implementarea cardului naţional de sănătate a fost prevăzută în Legea nr.95/2006 încă din anul 2006 şi până în prezent nu am avut nici o reacţie;
- am notat toate propunerile dumneavoastră şi le vom avea în vedere
Dan Mihai:
- susţinem toate propunerile formulate până acum şi vom transmite şi propuneri scrise
Vă mulţumim pentru participare, toate propunerile dumneavoastră vor fi analizate şi eventual preluate în conţinutul actului normativ
Cereti insistent oferirea unei alternative la cipul inclus in cardul de sanatate ..Acest cip nu reprezinta o necesitatea si nici nu ofera o imbunatatire a sistemului real medical, el reprezinta doar o modalitate de control si supraveghere... Conform Declaratiei Drepturilor omului, art 12 ."Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viata sa personala, în familia sa, în domiciliul sau în corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri".
RăspundețiȘtergere" Directiva UE referitor la produsele naturiste este pe cale sa iste un imens scandal. Cum se stie, incepând cu data de 1 aprilie 2011, toate plantele medicinale şi tratamentele homeopate vor fi interzise în UE, dacă nu vor fi însoţite de certificate speciale de autorizare, atât de scumpe, în opinia farmaciştilor, încât obţinerea lor ar fi practic imposibilă. In caz de neconformare, exista pericolul actionarii in judecata de catre orice concern farmaceutic interesat. Codex Alimentarius face astfel primele victime in randul celor ce gaseau ameliorare in medicatia traditionala"
RăspundețiȘtergere