miercuri, 25 noiembrie 2009

Economia Libertatii

Doamne, ajută.

În urma unei vizite pe care ne-a făcut-o în primăvară, Ovidiu Hurduzeu, cunoscut deja pentru mai multe cărţi şi articole care aduc o critică vremurilor în care trăim (oferind şi soluţii de ieşire din crizele care de o vreme nu mai încetează), cu binecuvîntarea Părintelui Iustin şi cu ajutorul lui Dumnezeu a început şi a şi dus la capăt un nou volum, dedicat unui model economic alternativ celor două mai cunoscute astăzi, capitalismul consumist şi comunismul centralizat. Cartea se numeşte "ECONOMIA LIBERTĂŢII", iar modelul economic se numeşte distributism şi el a fost teoretizat şi experimentat între cele două războaie şi în România, de ţărănistul Ion Mihalache.
Acest model este astăzi în aplicare în mai multe părţi ale lumii, şi a eradicat sărăcia din mai multe regiuni din Spania şi din Italia, regiuni astăzi foarte prospere.
Esenţa distributismului este încercarea de a nu sta, economic vorbind, împotriva poruncilor Evangheliei, ba chiar de a le împlini, dacă se poate, prin ostenelile noastre de zi cu zi.
Cineva a spus cîndva că "somnul raţiunii naşte monştri", însă mai apropiată de firea omenească ar fi nevoia unei conştiinţe publice, pe care ar fi trebuit să o lucreze Biserica. Dar pentru că s-a împuţit sarea pămîntului (v. ce spune Mîntuitorul la Matthei 5:13), a rămas pe umerii bieţilor mireni să mai ţină trează această conştiinţă publică.
Pentru că s-a vorbit la începutul lui 1990 de modele economice, după care toate aceste discuţii au fost ocultate de clasa politică, putem încerca să ridicăm din nou problema aceasta, mai ales în condiţiile în care România nu prea mai este a românilor.
Pentru înţelegerea conceptului de distributism şi pentru discuţii sincere cu Ovidiu Hurduzeu şi cu John Chrysostom Medaille, un teoretician american al conceptului, vă invit să citiţi materialul ataşat şi să susţineţi cu prezenţa conferinţele şi lansările de carte.

Cîteva fragmente din carte se găsesc aici:
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cartea-de-economie-a-treia-forta-economia-libertatii-4988800/
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/economie-a-treia-forta-economia-libertatii-ii-5021233/
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/economie-a-treia-forta-economia-libertatii-iii-vin-nou-in-sticle-vechi-5059414/
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/economie-a-treia-forta-economia-libertatii-v-luminita-de-la-capatul-tunelului-5095467/

Conferinţe şi lansări de carte vor fi la:
Bucureşti, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Marţi, 24 Noiembrie, ora 18
Bucureşti, Teatrul Naţional, Tîrgul de carte Gaudeamus, Joi, 26 Noiembrie, ora 16
Bucureşti, Sala Rapsodia, Joi, 26 Noiembrie, ora 20:45
Iaşi, Universitatea Al.I.Cuza, Sîmbătă, 28 Noiembrie, ora 17

Update:

Astazi, Miercuri, 25 Noiembrie, ora 13:30, cei doi autori, Ovidiu
Hurduzeu şi John Chrysostom Medaille vor fi prezenţi la ASE, pentru o
scurtă prezentare a cărţii şi o discuţie liberă cu profesorii şi
studenţii economişti.
Locaţia este: Amfiteatrul III, clădirea din strada Căderea Bastiliei,
Academia de Studii Economice.

miercuri, 18 noiembrie 2009

Manifestul “Toleranta Zero” – N-ai cu cine. Anuleaza-ti votul!


Intrucat TOTI candidatii la Presedentia Romaniei ne-au convins ca sunt:

* cei mai buni
* cei mai onesti
* cei mai gospodari
* cei mai patrioti
* cei mai corecti

(si lista calitatilor acestora poate continua, va invitam sa faceti un portet al Omului de Stat ideal), si pentru ca nu avem criterii reale de departajare intre acesti copii de nomenclaturisti “saraci si cinstiti” care ne cer votul, va propunem SA II VOTAM PE TOTI, pentru ca toti sunt cei mai buni, cei mai corecti, cei mai democrati, cei mai patrioti, etc.

Alaturati-va campaniei lansate de www.tolerantazero.ro:

nai

Dilema lui Caragiale te macină: “Eu cu cine votez?”

Eşti scârbit până peste cap de corupţi, mincinoşi, obraznici şi prefăcuţi care, chipurile, “te reprezintă”, dar simţul civic şi deontologii de serviciu te îndeamnă să-ţi faci datoria de cetăţean, pentru că “d-aia au murit tinerii în ‘89″ şi “cine nu votează, n-are dreptul să critice”.

Democraţia este un teatru

Rolul tău în scenariu este să schimbi periodic politicienii între ei: azi fură unul, mâine celălalt, poimâine din nou primul şi tot aşa. Când se împute treaba, dai de pământ cu ei şi pui în loc pe copiii, nepoţii şi protejaţii lor.

Loc pentru altcineva nu este, pentru că nu te poţi pune cu ei decât dacă eşti un grup suficient de larg, cu foarte mulţi bani şi cu enorm de mulţi observatori în secţiile de votare pentru a le bloca fraudele – exact aşa ca noi, dacă am fi organizaţi.

Actorii pentru spectacolul din 22 noiembrie:

Distribuţia e bogată: “patriotul”, “cameleonul”, “revoluţionarul de catifea”, “diplomatul”, “independentul”, “minoritarul”, “hipiotul”, “milionarul excentric” etc.

Totuşi, democraţia noastră “autoinclusivă şi non-discriminatorie” are o scăpare: lipseşte “femeia”!

Pe noi ne-au pus figuranţi. Să acceptăm?

Pentru ca utopia democraţiei să pară credibilă, este nevoie ca tu, cetăţeanul, să-ţi joci conştiincios rolul de figurant. Politicienii te motivează cu iluzia că alegi “răul cel mai mic” şi astfel te fac să intri în jocul lor şi să-i roteşti între ei, la fel cum îşi schimbau soldaţii ciorapul stâng cu dreptul şi invers, în speranţa că găurile se vor reaşeza şi degetele nu vor mai ieşi afară.

Care-i soluţia ? De fapt, nu-i o soluţie, pentru că n-o să rezolve miraculos criza politică. Cel mult, o să-i facă pe politicieni mai responsabili dar, sincer, ne îndoim şi de asta. E doar o formă de protest, un vot de blam adresat întregii clase politice şi un mod de exprimare mai eficient decât dacă ai sta acasă. E vorba de votul nul.

“Adică să-i las pe alţii să decidă în locul meu?”

Eşti atât de naiv încât crezi că votul tău contează? Pentru fiecare alegător ca tine sunt alţi 10 care vor vota cu cel care le-a dat o şapcă, sau o galeată sau e bronzat la fel. Dacă ai reuşit să citeşti până aici, faci parte din minoritatea ale cărei voturi nu contează la aceste alegeri.

“De ce să nu votez în alb?”

Pentru că este foarte uşor pentru membrii secţiei de votare să se înţeleagă între ei şi să ştampileze buletinele albe pentru candidaţii partidelor lor. În schimb, un buletin pe care sunt deja aplicate mai multe ştampile nu poate fi înregistrat decât ca vot nul, iar sensul său nu mai poate fi denaturat.

“De ce să nu stau pur şi simplu acasă ?”

Este şi aceasta o formă de protest perfect legitimă, doar că e mai puţin explicită decât votul nul. Nu există nicio posibilitate de a-i deosebi pe cei care absentează în semn de protest de cei care stau acasă din comoditate.

În plus, există riscul ca în unele secţii de votare, membrii secţiei să voteze în locul celor absenţi. Alegerile fără fraudă sunt ca nunta fără lăutari!

“Îţi dai seama ce se întamplă dacă iese X?”

Dacă încă mai gandeşti aşa, te sfătuim să te apuci cât mai repede să conspectezi toate materialele electorale ale candidaţilor, pentru că e chiar păcat să nu le studieze nimeni, la câţi bani au costat. Nu ignora miile de benere cu feţele candidaţilor, pentru că se uită cu toţii la tine!

Care este procedura corectă?

1. Votează-i pe toţi! Mergi la votare şi aplică ştampila cu generozitate pe toate căsuţele de pe buletinul de vot. Apoi trage aer în piept şi mai votează-i o dată, şi încă o dată, până rămâi fără tuş. În acest fel le transmiţi că nu eşti mulţumit de oferta lor şi că vrei altceva.

2. Retrimite acest mesaj la cât mai multe persoane.

3. Printează afişul campaniei şi lipeşte-l în locuri vizibile, pentru ca şi cei fără net să afle că există această posibilitate de comunicare cu clasa politică.

Care este rezultatul aşteptat?

Ne propunem ca preşedintele să fie ales cu atât de puţine voturi, încat să fie arătat cu degetul!

Cine sunt cei INTOLERANTI ?

Iata mai jos o mostra de "toleranta" tipic evreiasca, "traditionala" am putea spune

duminică, 8 noiembrie 2009