vineri, 27 aprilie 2012

Opriți atrocitățile împotriva deținuților politici palestinieni din închisorile israeliene !


Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților (APADAR) împreună cu membrii ai comunității palestiniene din România alte ONG-uri românești, vă invită să participați la protestul organizat  împotriva atrocităților din pușcăriile israeliene.
Adunarea publică va avea loc Joi 3 mai 2012 între orele 12-14 pe trotuarul de vis-a-vis (trotuar parc) de sediul Ambasadei Israelului din București, Piața Unirii.
Susținem greviștii foamei, deținuții politici palestinieni. Autoritățile au fost anunțate legal.

Amintim că aproximativ 1.200 de deţinuţi palestinieni au intrat de marţi 17.04.2012 în greva foamei şi alţi 2.300 au refuzat să fie hrăniţi vreme de 24 de ore, au anunţat serviciile penitenciare israeliene, citate de France Presse.
Cu ocazia Zilei prizonierilor, 2.300 de deţinuţi au spus că refuză să primească hrană astăzi şi alţi 1.200 au anunţat că vor începe o grevă a foamei”, potrivit unui comunicat. Palestinienii marchează în fiecare an la 17 aprilie Ziua prizonierilor palestinieni.
Marcarea Zilei prizonierilor este diferită în acest an pentru că condiţiile de 
Pe de altă parte, Israelul urmează să îl elibereze în cursul după-amiezei pe responsabilul unui grup radical jihadist, Khader Adnan, care a făcut recent o grevă a foamei record de 66 de zile, după ce a fost menţinut în detenţie administrativă, fără a fi inculpat.detenţie din închisorile israeliene s-au 
înrăutăţit”, a explicat luni ministrul palestinian al prizonierilor, Issa Qaraqae. „Poporul nostru va continua să lupte până la eliberarea tuturor deţinuţilor”, a asigurat el.
Exemplul său i-a inspirat şi pe alţi deţinuţi palestinieni, care au început greve ale foamei în ultimele săptămâni. Peste 4.700 de palestinieni sunt deţinuţi în Israel, conform Clubului prizonierilor palestinieni, majoritatea din motive de securitate şi ispăşind pedepse cu închisoarea pe viaţă, informează Agerpres.
 Președinte APADAR
Ene Viorel                                                       tel. 0766.482.999
sursa: apadar.ro

marți, 24 aprilie 2012

se apropie vremea...


Deputatul PDL, Petru Călian, a inițiat o propunere legislativă potrivit căreia tichetele de masă să poată fi emise şi în format electronic.
"Conform actualului cadru legislativ, emiterea tichetelor de masă este permisă numai pe suport de hârtie. În condiţiile economice actuale, considerăm că este importantă înlăturarea obstacolelor birocratice existente cu privire la modul de repartizare şi de decontare a tichetelor de masă prin introducerea unui instrument nou, modern, şi anume emiterea de tichete de masă sub formă electronică", a declarat Petru Călian.


El a adăugat că prin proiectul său legislativ, băncile ar putea să emită tichete de masă sub formă electronică, direct pe carduri bancare concepute special pentru acest obiectiv.
Nu ar mai fi posibilă revânzarea tichetelor de masă, între comercianți

Petru Călian a subliniat faptul că iniţiativa sa nu are ca scop eliminarea tichetelor de masă pe suport de hârtie, ci introducerea, alternativă, a posibilităţii de plată pe card bancar a beneficiilor sociale oferite angajaţilor pentru acoperirea costurilor zilnice de masă.

"Posesorul acestui instrument va putea primi lunar de la angajator echivalentul în bani al tichetelor de masă cuvenite pentru perioada respectivă. O astfel de decizie ar avea un efect benefic în lupta împotriva economiei subterane. În România, introducerea cardului în acest domeniu ar împiedica fenomenul de revânzare a tichetelor de masă, între comercianţi. În acest context introducerea cardului bancar va fi un instrument eficient de luptă împotriva evaziunii fiscale", a subliniat deputatul clujean.

Eşecul total al paşapoartelor biometrice. Se va trece la pasul următor?



Pasapoartele biometrice au fost introduse in 2004 pentru combaterea fraudei. Insa, in contextul in care in Europa inca circula documente false, deputatii europeni cer Comisiei Europene sa ia in considerare reevaluarea regulilor privind emiterea de pasapoarte biometrice in UE.
Conform estimarilor citate de deputati, intre 500.000 si 1.000.000, din cele 6,5 milioane de pasapoarte biometrice ce se afla in circulatie in Franta, sunt false. Conform unui studiu facut de guvernul local din Roermond, Olanda, 21% din amprente sunt ne-verificabile.

In cadrul unei revizuiri a sistemului biometric, facuta in 2008, Parlamentul European a identificat mai multe puncte slabe:
  • fiabilitatea si utilitatea luarii de amprente in cazul copiilor si al persoanelor in varsta;
  • increderea care poate fi acordata procesului de colectare a datelor biometrice;
  • posibilele deficiente ale sistemelor de identificare si rata erorii in diverse state membre;
  • disparitatile existente in ceea ce priveste documentele care trebuie furnizate si modalitatea de emitere a documentelor respective.
Cu ce este diferit pasaportul biometric fata de cel vechi?
Elementul de noutate al acestui tip de pasapoarte consta in introducerea mediului electronic de stocare (cipul). Cipul include datele personale existente in fila informatizata: nume, prenume, data nasterii, codul numeric personal, termenul de valabilitate al documentului, organul emitent, cetatenia.
De asemenea, acesta contine imaginea faciala si impresiunile digitale a 2 degete pereche de la ambele maini, cu exceptia minorilor cu varsta sub 6 ani si persoanelor pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibila.
In Romania, stat membru UE, pasapoartele biometrice au fost introduse in ianuarie 2010.

duminică, 22 aprilie 2012

Legea "Big Brother" a trecut de Comisia juridica a Camerei


telefon, smartphone, mesaje, email
Comisia juridica a Camerei a avizat, miercuri, favorabil proiectul legii privind retinerea datelor de trafic de telefonie si internet prin care pastrarea acestor date este obligatorie timp de un an de catre retele.
"Prin acest proiect se urmareste reglementarea la nivel national a obligatiei furnizorilor de retele si servicii publice de comunicatii electornice destinate publicului de a retine anumite date pentru punerea la dispozitia organelor competente pentru utilizarea lor in activitatile de prevenire, cercetare si descoperire si urmarire a infractiunilor grave", a precizat Cionca.
Potrivit proiectului, cunoscut ca "legea Big Brother", furnizorii de telefonie fixa, mobila si de internet sunt obligati sa stocheze datele de trafic ale tuturor clientilor, dar nu si continutul convorbirilor, pentru un an de zile, care sa fie trimise la cererea autoritatilor din domeniul sigurantei nationale.
"Furnizorii de telefonie fixa, mobila si internet sunt obligati sa stocheze timp de un an toate datele legate de convorbirile telefonice si schimbul de e-mail-uri, cu exceptia continutului corespondentei electronice sau al convorbirii telefonice. In cazul retelelor de telefonie fixa si mobila trebuie sa se retina numarul celui care formeaza, numarul destinatarului, numarul celui spre care a fost redirectionat apelul, precum si numele acestora. In cazul serviciilor de internet, se vor retine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numarul de telefon al apelantului si al destinatarului, numele si adresa abonatilor, identitatea echipamentului folosit", se arata in textul adoptat.
Furnizorii de telefonie si internet au obligatia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmarire sa transmita datele solicitate, iar daca acest lucru nu este posibil in 48 de ore, datele trebuie transmise in cel mult cinci zile. In cazul in care datele nu pot fi transmise, furnizorul trebuie sa comunice in maximum cinci zile care este motivul acestui refuz.
Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de pastrare, cu exceptia celor care au fost accesate si retinute. Cionca Arghir a precizat ca aceasta lege nu se aplica in cazul interceptarii continutului convorbirilor, aceasta situatie intrand sub incidenta prevederilor Codului de Procedura Penala.
Proiectul de lege privind retinerea datelor de trafic de catre operatorii de telefonie mobila a fost depus la Parlament la inceputul lunii noiembrie 2011 de catre ministrul Comunicatiilor de la acea vreme, Valerian Vreme, si deputatul PDL Adrian Badulescu, fost ofiter SRI.
Proiectul care obliga operatorii de telefonie mobila sa stocheze timp de sase luni toate apelurile si mailurile a fost adoptat pentru prima data de Parlament in 2008, dar a fost declarat neconstitutional de catre judecatorii Curtii Constitutionale in 2009, deoarece "afecteaza exercitiul drepturilor sau al libertatilor fundamentale - drept la viata intima, privata si de familie, dreptul la secretul corespondentei si libertatea de exprimare".
Proiectul actual reia in mare parte prevederile din 2008, dar Valerian Vreme sustinea ca a incercat sa elimine prevederile neconstitutionale. El spunea ca, daca nu se adopta aceasta lege, Romania va fi penalizata de catre Uniunea Europeana, fiind deja declansata procedura de infringement.
Sursa: Mediafax

Iată unde ajung datele noastre personale: Parlamentul European a aprobat controversatul acord UE-SUA privind transferul de date despre pasageri


Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a aprobat joi,19 aprilie,  controversatul acord privind transferul de date personale despre pasagerii europeni către autorităţile americane, vot salutat imediat de Comisia Europeană.
Acordul stabileşte condiţiile juridice şi acoperă aspecte cum ar fi perioadele de stocare a datelor, utilizarea lor, garanţiile de protecţie a datelor şi căile de atac administrative şi judiciare. Acordul va înlocui actuala înţelegere provizorie în vigoare din 2007.
Acordul UE-SUA privind folosirea şi transferul datelor pasagerilor (PNR) a fost adoptat cu 409 voturi ‘pentru’, 226 ‘împotrivă’ şi 33 de abţineri. O minoritate semnificativă de deputaţi a votat împotriva acordului din cauza preocupărilor privind garanţiile de protecţie a datelor. Deputaţii au respins o propunere de a se adresa Curţii Europene de Justiţie.
În urma votului, raportorul în acest dosar, eurodeputata olandeză Sophie in’t Veld (ALDE), şi-a retras numele din raport. “Decizia Parlamentului European nu reflectă recomandarea mea. Prin urmare, am ales să mă distanţez de decizie.
Este dezamăgitor faptul că, după 9 ani de negocieri cu prietenii şi aliaţii noştri cei mai apropiaţi, SUA, avem un acord care nu beneficiază decât de un sprijin reticent din partea unui Parlament divizat”, a explicat ea. Comisia de libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE) adoptase la 27 martie acordul, în pofida opoziţiei ferme a însăşi raportoarei Sophie in’t Veld.
Conform noului acord, autorităţile americane vor păstra datele PNR într-o bază de date activă până la 5 ani. După primele 6 luni, toate informaţiile care ar putea fi folosite pentru identificarea unui pasager vor fi “depersonalizate”, ceea ce înseamnă că informaţii precum numele pasagerului sau datele de contact vor fi codificate.
După primii 5 ani, datele vor fi mutate într-o “bază de date pasivă” unde se vor păstra până la 10 ani, cu cerinţe mai stricte de acces pentru oficialii americani. Ulterior, potrivit acordului, datele vor fi pe deplin “anonime”, prin eliminarea tuturor informaţiilor care ar putea servi la identificarea pasagerilor. Datele referitoare la orice caz specific vor fi păstrate într-o bază activă de date PNR până când ancheta este arhivată.
Datele PNR vor fi folosite în principal pentru a preveni, detecta, investiga şi combate terorismul şi infracţiunile grave transnaţionale. Infracţiunile transnaţionale sunt definite ca infracţiuni pedepsite cu închisoare de la 3 ani sau mai mult, în conformitate cu legislaţia Statelor Unite. Datele PNR vor servi, de asemenea, “la identificarea persoanelor care devin obiectul unor investigaţii sau examinări mai amănunţite”.
Date sensibile, cum ar fi cele care dezvăluie originea etnică, convingeri religioase, sănătatea fizică sau psihică sau orientarea sexuală a unui pasager, vor putea fi utilizate numai în situaţii excepţionale, atunci când viaţa unei persoane este în pericol.
Aceste date sunt cel mai frecvent legate de alegerea unei mese in funcţie de religie sau de solicitarea de asistenţă medicală. Aceste date vor fi accesate numai de la caz la caz şi vor fi şterse definitiv după 30 de zile de la primire, cu excepţia cazului în care sunt folosite pentru o anumită anchetă.
În cazul în datele le sunt utilizate abuziv, cetăţenii UE vor avea dreptul la căi de atac administrative şi judiciare, în conformitate cu legislaţia Statelor Unite. Ei vor avea, de asemenea, dreptul de acces la propriile date PNR şi de a solicita rectificarea lor de către Departamentul de Securitate Internă (DHS), inclusiv posibilitatea de ştergere, în cazul în care informaţiile sunt inexacte.
Datele PNR sunt colectate de către transportatorii aerieni în timpul procesului de rezervare şi includ nume, adrese, detalii privind cardurile de credit şi numărul locului pasagerilor aerieni. În conformitate cu legislaţia SUA, companiile aeriene sunt obligate să pună aceste date la dispoziţia Departamentul de Securitate Internă înainte de plecarea pasagerilor. Acest lucru este valabil pentru zboruri către sau din Statele Unite.
În luna mai 2010, Parlamentul a amânat votul privind un acord PNR cu SUA, în vigoare cu titlu provizoriu începând cu anul 2007, în principal datorită preocupărilor privind protecţia datelor. Atunci, deputaţii europeni au cerut Comisiei Europene să negocieze un nou acord, ceea ce s-a întâmplat în 2011.
Parlamentul European a adoptat un acord PNR cu Australia în octombrie 2011. UE negociază în prezent un acord PNR cu Canada.
Miniştrii europeni ai Justiţiei şi Afacerilor Interne vor adopta acest acord la 26 aprilie. Noul text înlocuieşte acordul din 2007 şi va fi aplicabil pe o perioadă de 7 ani.
Comsiarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malstrom, a salutat imediat votul din Parmentul European. “Este un acord de care cele trei instituţii UE pot fi mândre”, a afirmat ea, citată într-un comunicat.