luni, 26 octombrie 2009

Bilant al campaniei anti-cip



Parintele Filotheu si Presa la Senat cu Pasapoartele Biometrice

de Mon­ahul Filotheu

In 14 Ian­uarie a.c. Par­in­tele Arhi­man­drit Justin Parvu a facut pub­lic acel comu­ni­cat in care chema la muceni­cie, indem­nand pe cres­tinii ortodocsi din Roma­nia (si nu numai) sa nu primeasca noile acte de iden­ti­tate elec­tron­ice. S-au facut multe comen­tarii pe tema apelu­lui sau – ca vine prea tarziu, ca momen­tul nu a fost bine ales, ca era nevoie de mai multa strate­gie, ca e pani­card, ca e inutil, ca – si presa, atat cat a reac­tionat, a incer­cat sa ia in ras mesajul. In scurta vreme, cand ziaris­tii au inte­les grav­i­tatea momen­tu­lui si au vazut ca citi­torii arti­colelor lor sunt in masa de alta opinie decat ei, in mass-media s-a aster­nut tac­erea pe acest subiect.

Impins de la spate de popor sa dea un raspuns, Sin­odul BOR a dat unul, amanandu-si intrunirea cu aprox­i­ma­tiv o luna, doar, doar se vor mai potoli apele. Iar raspun­sul mult astep­tat a fost unul rusi­nos pen­tru autori­tatile teo­log­ice din care este alca­tuit sin­odul, slu­gar­nic fata de politi­cian­is­mul ura­tor de Dum­nezeu si de popor, slu­gar­nic fata de legile europene in vigoare si impotriva Sfin­tei Tra­di­tii a Bis­ericii. Mai mult, declarati­ile pur­ta­toru­lui de cuvant sin­odal au frizat peni­bilul in incer­carea de a ridi­culiza temer­ile oame­nilor. E greu sa dai cu piciorul in tepusa… (v. Fapte 9:5).

Cum a fost posi­bil un ast­fel de raspuns? Ca si in rusi­nosul caz Corneanu, raspun­sul Patri­arhiei a fost inclus „la pachet” intre hotarar­ile unei comisii sin­odale, pe care ier­arhii le-au votat fara drep­tul dis­cu­tarii lor in plen. Din acest punct de vedere este mai multa deschidere catre ade­var in insti­tu­ti­ile politi­cian­iste ale stat­u­lui decat in sanul BOR. Totusi, dandu-si seama de eroarea comisa, cativa ier­arhi au tinut sa-si exprime pub­lic deza­pro­barea fata de hotararea sin­odala si spri­jinul lor fata de ini­tia­tiva Par­in­telui Justin.

Ten­si­unea la nivelul poporu­lui s-a con­cretizat in cat­eva actiuni de strada in Bucuresti si Brasov, prin con­testarea in justi­tie a legilor care pre­vad intro­duc­erea cipurilor RFID in toate actele de iden­ti­tate romanesti, prin stran­gerea de sem­na­turi impotriva aces­tor acte, si prin orga­ni­zarea unor masuri infor­ma­tive la nivelul intregii tari.

Actiu­nile de strada intr-o Romanie, in care sin­gu­rul lucru de care s-ar putea teme politi­cienii ar fi o insurec­tie gen­er­ala sau vreun razboi, nu au avut decat un rol sim­bolic. La aceste actiuni au par­tic­i­pat cat­eva mii de oameni, si multa lume a sem­nat impotriva legilor pro­mo­vate de guvern[1] si a depus sem­na­turile la sec­re­tariatul guver­nu­lui; intru­cat nimeni nu s-a sesizat de aceste mii de sem­na­turi, cre­dem ca de multa vreme ele au ajuns la cos.

Un alt lucru regretabil a fost amestecul yogh­inilor de la mult hulita MISA in aceste actiuni, in numele invata­turii lor despre noua ordine mon­di­ala si a intere­su­lui lor de cetateni ai stat­u­lui, loz­in­cile si ati­tu­dinile lor frizand de multe ori peni­bilul, vir­u­lenta unora din­tre ele fiind cu totul straina de cres­tin­ism. La aceasta a con­tribuit si teroarea indusa de Patri­arhie in paro­hi­ile cap­i­talei, ce a facut ca numai cativa preoti sa se implice per­sonal ori sa-si trim­ita eno­ri­asii la aceste actiuni. Mass-media a avut grija sa ridi­culizeze primele mitin­guri si mar­suri de strada, cele­lalte fiind pur si sim­plu ignorate.

Putem spune, fara sa gresim, ca orga­ni­zarea aces­tor actiuni de strada a avut o sin­gura con­secinta: A evi­den­tiat pra­pas­tia din­tre mediul politic si admin­is­tra­tia BOR, pe de o parte, si poporul cred­in­cios si duhovnicii sai, pe de alta parte. Moartea sufleteasca a prim­ilor nu a facut decat sa straluceasca viata si ravna pen­tru Ade­var a celorlalti.

actiuni in justitie

Actiu­nile in justi­tie impotriva noilor legi antiu­mane si antihris­tice s-au sol­dat pana azi cu cat­eva ese­curi. In 11 Feb­ru­arie a.c., avo­catul Mihai Rapcea, in numele orga­ni­za­ti­ilor Civic Media si „Ade­var si Drep­tate”, si a peste 5000 de cereri de inter­ven­tie din intreaga tara, a inten­tat, la Curtea de Apel Bucuresti, o actiune in justi­tie impotriva HG 1566/2008, sub numarul de dosar 543/2/2009. Actiunea a fost respinsa in 18 Feb­ru­arie a.c., ca fiind „neintemeiata”.

O con­fed­er­atie de orga­ni­za­tii cres­tine, Foru­mul Orto­dox Roman, a adresat Direc­tiei Pas­apoarte a Min­is­teru­lui Admin­is­tratiei si Inter­nelor o lista de intre­bari, cu oare­care tam-tam pe blogurile unora din mem­brii sai. M.A.I. a raspuns in 24 Feb­ru­arie a.c., oferind temeiurile legale in baza carora se intro­duc noile pas­apoarte, lasand in aer orice raspuns la orice alt tip de act[2]. S-a zvonit ca aceeasi orga­ni­za­tie va intenta si o actiune in justi­tie, dar nu s-a mai auzit nicio­data de vreo ast­fel de actiune.

In data de 16 Sep­tem­brie a.c., avo­catul Mihai Rapcea si-a dus dosarul 543/2/2009 la inalta Curte de Casatie si Justi­tie, dosar la care a mai adau­gat inca 11.000 de cereri de inter­ven­tie in cauza, in total 16.000. Din cauza grevei mag­is­tratilor, pro­ce­sul a fost amanat.

Care este sit­u­a­tia, din punct de vedere juridic? In anul 2008 Guver­nul Tariceanu si Par­la­men­tul au elab­o­rat o serie de legi, hotarari de guvern si ordo­nante de urgenta prin care se incalca fla­grant multe drep­turi ele­mentare (pre­vazute de Con­sti­tu­tie!) si prin care, cel putin leg­isla­tiv, Roma­nia este trans­for­mata intr-un stat poli­tienesc. Sit­u­a­tia in sine a mai cunos­cut un prece­dent ase­m­ana­tor, acela de dupa bol­se­vizarea Romaniei, urmata de sute de mii de arestari si de intem­nitarea si exter­minarea elitelor morale, int­elec­tuale si duhovnicesti ale Romaniei.

Prac­tic, in ceea ce priveste masurile legale care intro­duc noul stat poli­tienesc si antihris­tic in Roma­nia[3], oricine din aceasta tara, per­soana fiz­ica sau juridica, le poate con­testa in justi­tie. Studierea lor atenta va gasi sufi­ciente hibe, pe langa cele men­tion­ate de noi, pen­tru a le declara ilegale.

dez­ba­teri parlamentare

Cu binecu­vantarea Par­in­telui Justin, autorul ran­durilor de fata a par­tic­i­pat per­sonal la dez­ba­ter­ile par­la­mentare priv­i­toare la intro­duc­erea pas­apoartelor elec­tron­ice in Roma­nia. In 16 Mar­tie am asi­s­tat la sed­inta Sen­at­u­lui, in care OUG 207/2008 a obt­inut 58 din voturi pen­tru, 22 impotriva si 9 abtineri, adica 65% din 66% voturi nece­sare pro­mul­garii. S-a gasit un arti­fi­ciu ne-constitutional, numit apro­bare tacita, si legea a fost impinsa mai departe, spre Cam­era Dep­u­tatilor (CD).

Aici, Comisia pen­tru Drep­turile Omu­lui (CDO) a orga­ni­zat pe 2 Aprilie o dez­batere pub­lica pe tema pas­apoartelor bio­met­rice. Au par­tic­i­pat atat par­la­men­tari, cat si jur­nal­isti dor­nici sa afle punctele de vedere ale celor impli­cati in dis­cu­ti­ile ce au urmat apelu­lui Par­in­telui Justin. Aceasta a fost sin­gura dez­batere pub­lica pe tema noilor acte elec­tron­ice. Din­tre vor­bitori s-a putut evi­den­tia reprezen­tan­tul Patri­arhiei, a carui poz­i­tie a fost aceea de gasire a unei solu­tii care sa respecte leg­is­la­tia euro­peana, fara sa aminteasca de Canoanele Bis­ericii care interzic cres­tinilor ortodocsi, de orice rang ar fi ei, sa sub­or­doneze Bis­er­ica lui Hris­tos ori­caror interese lumesti. Dez­baterea de la Cam­era Dep­u­tatilor s-a sol­dat cu includ­erea unor amen­da­mente la OUG 207/2008. Ordinea legala prevedea dis­cutarea ordo­nan­tei in comisi­ile de al caror resort tine legea, apoi votarea in plen. S-au comis, insa, cat­eva ilegalitati.

Prima a fost nelu­area in seama a hotararii Comisiei Juridice a CD, care a respins OUG 207. A doua ile­gal­i­tate a fost aceea ca CDO nu si-a pus nicio­data sem­natura pe aceasta lege. A treia a fost ca apro­barea prim­ita de la Comisia de Aparare si Comisia de Polit­ica Externa a fost ile­gala, intrunirea aces­tor comisii fiind lip­sita de cvo­rum. In cele din urma, pe 23 Iunie a.c. Cam­era Dep­u­tatilor a apro­bat legea 264/2009 pen­tru mod­i­fi­carea OUG 207/2008, cu 206 voturi pen­tru, 13 impotriva si 13 abtineri. Legea prevede ca cei ce nu doresc pas­aport elec­tronic pot obtine un pas­aport sim­plu, fara cip, val­a­bil 12 luni.

sem­na­turi anti-cip

Pe langa prezenta in Par­la­ment, inca din luna Ian­uarie au inceput sa se stranga sem­na­turi in spri­jinul apelu­lui Par­in­telui Justin, si impotriva noilor acte elec­tron­ice. Cam­pa­nia de stran­gere de sem­na­turi a avut cat­eva etape. Ini­tal am primit la man­a­s­tire sem­na­turi pe orice tip de for­mu­lar care pre­ciza sustinerea apelu­lui din 14 Ian­uarie, socotindu-le pur sim­bo­l­ice, astep­tand momen­tul potrivit pen­tru a le folosi. De aceea le-am si luat cu noi la Par­la­ment, poate cineva le va baga in seama. Din momen­tul in care am obser­vat uri­asa indo­lenta a cla­sei politice con­tem­po­rane, am luat hotararea de a crea un sin­gur tip de for­mu­lar, prin care sa cerem Presed­in­tiei Romaniei orga­ni­zarea unui Ref­er­en­dum pe tema actelor si supraveg­herii elec­tron­ice. Stiam ca Presed­in­tele Basescu a declarat Luni, 9 Mar­tie, in cadrul unei emi­si­uni tele­vizate, ca el isi va face pas­aport bio­met­ric; mai mult, a pro­mul­gat toate masurile refer­i­toare la car­tile de iden­ti­tate elec­tron­ice si la pas­apoarte. Cu toate aces­tea, am cerut, in numele sutelor de mii de oameni care ne trim­sesera sem­na­turi, drep­tul la opinie intr-o tara in care nimanui nu ii pasa de noi. Apropiindu-se alegerile prezi­den­tiale, am luat hotararea sa depunem sem­na­turile stranse, iar prin peti­tia 18720/17 Sep­tem­brie 2009 am cerut orga­ni­zarea unui Ref­er­en­dum in ziua alegerilor prezi­den­tiale, cerand lib­er­tate si adevar.

spri­jin si piedici in campanie

Nu putem sa nu mul­tumim tuturor celor care au fost cu sufle­tul ala­turi de noi in aceasta cam­panie. De la cazurile cres­tinilor sufletisti care au strans sem­na­turi pe strazile oraselor sau la intrarea in bis­erici si man­a­s­tiri, sau chiar in mag­a­zine (la casa de mar­cat fiind intre­bat cumpara­torul daca nu vrea sa sem­neze impotriva cipurilor), pana la familii din felu­rite local­i­tati care au facut rost de un for­mu­lar pe care l-au sem­nat toti cei din casa, romanii au dat dovada unei mari cred­inte ca prin ges­tul lor de mar­tur­isire Dum­nezeu va ran­dui ca legile politi­cie­nilor anti-crestini sa isi gaseasca sin­gura des­ti­natie posi­bila: La cosul de gunoi al istoriei!

A mai exi­s­tat o cam­panie care nu se va opri nicide­cum la demer­surile actuale, aceea de infor­mare a pop­u­latiei. In intreaga tara oameni cu suflet mare au creat, tiparit si dis­tribuit, de cele mai multe ori gra­tuit, mate­ri­ale infor­ma­tive lamu­ri­toare pe tema actelor elec­tron­ice. Chiar si in Par­la­ment, toti dep­u­tatii si sen­a­torii au primit per­sonal ast­fel de mate­ri­ale, pen­tru a vota in cunos­tinta de cauza. Flu­turasi, stickere, pli­ante, bro­suri, CD-uri si DVD-uri cu filme, si chiar carti au fost dis­tribuite de la un capat la altul al Romaniei. Am avut bucu­ria sa obser­vam prin mag­a­zinele de carti bis­ericesti nu mai putin de 5–6 titluri de carti priv­i­toare la actele electronice.

Cartea scoasa in luna Mai de Man­a­s­tirea Petru Voda si de Fun­da­tia Civic Media, „Dic­tatura bio­met­rica”, care anal­izeaza prob­lema actelor elec­tron­ice din punct de vedere legal, civic, med­ical si teo­logic, s-a van­dut deja in foarte multe mii de exem­plare in toata tara.

La ini­tia­tiva cres­tinilor si cu par­tic­i­parea mul­tor duhovnici, mon­ahi de la man­a­s­tirea noas­tra sau din alte man­a­s­tiri, spe­cial­isti in noile tehnologii, juristi, fosti det­inuti politici, medici, ziaristi, etc., in mai multe orase ale tarii[4] au avut loc, incepand cu luna Feb­ru­arie, con­fer­inte pe tema cipurilor si a vremilor pe care le par­curgem. Prin­ci­palul mesaj a fost ca audi­torii (care de cele mai multe ori au umplut pana la refuz salile) sa-si inte­leaga rolul de mar­tur­isi­tori si apos­toli, si de a trans­mite mai departe celor cunos­cuti invata­turile Sfin­tei Bis­erici cu privire la noile tehnologii de iden­ti­fi­care si urmarire, si solu­ti­ile exis­tente pen­tru oprirea acestora.

Tre­buie, totusi, sa recunoastem ca au fost si multe gre­seli. Lipsa noas­tra de expe­ri­enta in purtarea unei cam­panii a fost viz­ibila cu ochiul liber. Au fost si multe erori de coor­donare si de comu­ni­care. Multe s-ar fi putut sur­monta prin sta­bilirea unui cen­tru de comanda in cap­i­tala tarii, insa impli­carea noas­tra, ca mon­ahi (impli­care care cerea sa nu parasim man­a­s­tirea si nici genul de razboaie duhovnicesti pe care il dadusem pana atunci), nu a per­mis acest lucru. Pe de alta parte, nici multi din­tre mirenii cu ceva expe­ri­enta civica nu au fost foarte deter­mi­nati sa ni se ala­ture. Apa­tia si nepasarea de la nivelul intregii soci­etati a avut si ea o vina.

Langa aces­tea s-au adau­gat si dezbina­rea si tradar­ile de toate felurile. Pen­tru pacatele noas­tre, inca din primele zile de dupa apelul Par­in­telui Justin au aparut tot felul de crit­ici si de zvonuri intre fratii min­ci­nosi, care au avut ca rezul­tat multe potic­neli si sminteli. De la aces­tea s-a ajuns ca unii din cei ce ne-au stat ala­turi si ne-au spri­jinit dupa put­eri, la inceput, astazi sa se afle pe poz­i­tii total opuse. Multi „cres­tini” de debara sau de terasa au ajuns sa-l crit­ice pana si pe Par­in­tele Justin si sa-i dea sfa­turi in ce ar avea de facut, sfa­turi care au mers pana la a-i reco­manda sa se desco­toroseasca de calu­garii si maicile care s-au impli­cat zi de zi in aceasta campanie.

In 22 Ian­uarie con­d­u­ca­torii Aso­ci­atiei Ziaris­tilor si Edi­to­rilor Cres­tini ne-au chemat la o dez­batere pub­lica, si, neatingandu-si scopul com­pro­mi­terii noas­tre, au ajuns ei sin­guri sa declare ca se impune des­fi­intarea sin­gurei aso­ci­atii a ziaris­tilor cres­tini din Roma­nia. Mireni care cre­deam ca ne vor fi ala­turi (si care isi facusera un obi­cei din a vorbi despre Par­in­tele Justin si man­a­s­tirea sa) au amu­tit cu totul dupa 14 Ian­uarie iar unii din­tre ei chiar s-au por­nit intr-o cam­panie fatisa de defaimare a noas­tra. Altii, preoti pro­fe­sori de teolo­gie, in loc sa lamureasca, con­form invata­turii orto­doxe, prob­leme teo­log­ice clare pe care le-am pus in dis­cutie inca de la inceput, s-au gra­bit sa defaime pub­lic intai pe Par­in­tele Justin si pe calu­garii sai, iar apoi pe toti mirenii care au ascul­tat de glasul batran­u­lui duhovnic si de al con­sti­in­tei lor. Chiar si unii arhierei au tinut sa se lep­ede in pub­lic de apelul Par­in­telui Justin, altii necrezand nici pana astazi ca par­in­tele ar fi autorul apelu­lui din 14 Ian­uarie si igno­rand cu totul spri­jinul duhovnicesc si teo­logic pe care marii duhovnici ai aces­tei tari i l-au acor­dat Par­in­telui Justin in lupta sa.

con­tro­versa teologica

S-a nascut, pe alocuri, si intre­barea: Este sau nu prob­lema cipurilor una teo­log­ica? Mintile mai iscodi­toare ale unor arhierei, preoti si mireni cu pre­ocu­pari teo­log­ice au pus la indoiala real­is­mul teo­logic al ini­tia­tivei Par­in­telui Justin si inte­meierea sa pe Ade­var. Dupa ce li s-au oferit argu­mentele scrip­tur­is­tice si patris­tice nece­sare, ei au afir­mat ca aceste cipuri nu ar fi cele ce in foarte scurta vreme vor deveni, prin implantare, parte a sem­nu­lui Fiarei din Apoc­alipsa 13 si 14. Vina pen­tru indoielile lor o poarta in primul rand sis­temul de invata­mant teo­logic actual, copiat la milimetru dupa cel romano-catolic, care nu pomen­este nimic nicio­data ceva despre cartea Apoc­alip­sei. Ast­fel, se trece sub tacere invatatura Bis­ericii priv­i­toare la cea de a doua Venire a Dom­nu­lui, iar ostenelile Sfin­tilor de ieri si de azi[5] de a nu ramane fara cunos­tinta implinirii fiecarui cuvant al Scrip­turii sunt luate in ras. De aici se trage o mare parte din vina rup­turii din­tre insti­tu­tia Bis­ericii Orto­doxe de pre­tutin­deni si madu­larele ei cele mai vii – mirenii si monahii.

In ce ne priveste, mar­tur­isim ca primim toata invatatura Sfin­tilor Apos­toli si Par­inti de-Dumnezeu-purtatori ai Bis­ericii, si ceea ce ei au invatat invatam si noi, iar ceea ce ei au respins, resp­ingem si noi. Daca Pro­nia Sfin­tei Treimi va ran­dui ca aceste cipuri sa nu fie parte a sem­nu­lui fiarei din Apoc­alipsa si sa nu urmeze acum o implantare a pop­u­latiei glob­u­lui, aceasta va fi doar pen­tru buna-vointa si iubirea de oameni a lui Dum­nezeu, insa noi ne facem dato­ria ca, fara de pan­ica si isterie, ci cu durere si iubire de semeni, si cu bucu­ria comu­ni­u­nii cu Dom­nul nos­tru Iisus Hris­tos, sa strigam impre­una cu Sfan­tul Apos­tol Ioan: „Fiilor, este cea­sul cel de apoi; si pre­cum ati auzit ca Antihrist vine, si acum antihristi multi s-au facut; din­tru aceasta cunoastem ca este cea­sul cel de apoi”(1 In. 2:18).

Greu­tatile, dar si bucuri­ile pe care aceasta cam­panie ni le-a adus ne-au facut sa ne intre­bam daca nu cumva s-au apropiat si de noi zilele luptelor impotriva monothe­lis­mu­lui si ale celor impotriva icon­o­clas­mu­lui, cand s-a ajuns la nedreapta dar sfanta lupta (vazuta) a unui sin­gur pas­tra­tor al Ade­varu­lui curat, impotriva voin­tei politice a unui imperiu si impotriva a sute de epis­copi „ascultatori”.

Ramanem pana la capat la intelegerea ca Hris­tos Ade­varul a fost si ramane cel mai prigo­nit din toata isto­ria omenirii si Ii mul­tumim ca ne face cin­stea de a suferi pen­tru El.

„Toti cei ce voiesc cu buna cred­inta a vie­tui intru Hris­tos Iisus vor fi prigoniti”(2 Tim. 3:12).

[1] In ordinea fireasca a lucrurilor par­la­men­tarii ar tre­bui sa faca legi si guver­nul sa se ocupe de apli­carea lor. La noi guver­nul face legi si par­la­men­tul este doar un apen­dice al sau.

[2] Iata cum se pot duce in fun­da­turi initiativele…

[3] Masurile leg­isla­tive sunt:

1. Legea 28/2008, intrata in vigoare la 21 Ian­uarie 2009, sta­bilea oblig­a­tia furni­zo­rilor de ser­vicii si retele pub­lice de comu­ni­catii elec­tron­ice de a retine timp de 6 luni anu­mite date gen­er­ate sau pre­lu­crate. Infor­mati­ile colec­tate puteau fi puse la dis­pozi­tia autori­tatilor com­pe­tente in scopul uti­lizarii in cadrul activ­i­tatilor de cerc­etare, descoperire si urmarire a infrac­tiu­nilor grave, aplicandu-se doar datelor de trafic si de localizare a per­soanelor fiz­ice si juridice, pen­tru iden­ti­fi­carea abon­at­u­lui sau a uti­liza­toru­lui inreg­is­trat. Mai multe orga­ni­za­tii negu­ver­na­men­tale, printre care si Aso­ci­a­tia ProDe­moc­ra­tia, APADOR-CH si Cen­trul de Resurse Juridice au solic­i­tat Avo­cat­u­lui Poporu­lui, printr-o scrisoare din 5 Feb­ru­arie 2009, sa sesizeze Curtea Con­sti­tu­tion­ala cu privire la lim­itarea drep­turilor con­sti­tu­tion­ale ale cetate­nilor adusa de Legea 298/2008. Guver­nul a adop­tat, Mier­curi, 25 Feb­ru­arie a.c., un mem­o­ran­dum de amanare a apli­carii preved­er­ilor aces­tei legi pana la data de 31 Decem­brie 2009.
2. Noile per­misele auto s-au intro­dus ile­gal in Roma­nia, printr-un ordin al M.A.I.[3] care invoca Direc­tiva 126/2006 a UE. Aceasta direc­tiva legifer­eaza un sin­gur tip de car­net de con­duc­ere pen­tru toate tar­ile Uni­u­nii Europene, per­mis auto pre­vazut cu cip elec­tronic de tip RFID, care sa stocheze infor­mati­ile despre con­d­u­ca­torul auto, despre starea sanatatii sale, despre auto­mo­bil, etc. Cativa comis­ari ai MAI au pre­cizat, in inter­ven­tii tele­vizate, ca noile per­mise con­tin cip. Altii au revenit, dupa aceea, si au negat exis­tenta cip­u­lui in noile per­mise auto. Un lucru este, totusi, limpede. Roma­nia nu este gubernie a UE, iar regle­men­tar­ile Par­la­men­tu­lui Euro­pean nu pot fi apli­cate in aceasta tara fara sa treaca prin Par­la­men­tul Romaniei. Asadar, elib­er­area noilor per­mise auto, incepand cu Noiem­brie 2008, este ilegala!
3. OUG 184/2008 prevede exis­tenta unei noi carti de iden­ti­tate per­son­ala (bulet­inul de iden­ti­tate elec­tronic), pre­vazute cu cip de tip RFID[3]. Acest act de iden­ti­tate oblig­a­to­riu pen­tru toti cetatenii romani va fi intro­dus, con­form legii, de la 1 Ian­uarie 2011. OUG 184 a tre­cut prin par­la­ment in cea mai mare graba, fara dis­cu­tii, fara inter­pelari, ba chiar fara vot. Atat la Senat, cat si la Cam­era Dep­u­tatilor, apro­barea sa s-a facut prin „defectarea” masinilor de vot elec­tronic si votul prin ridi­carea mainilor. in 12 Feb­ru­arie aceasta lege a tre­cut prin Sen­atul Romaniei cu 63 de voturi pen­tru si 2 voturi impotriva, iar la Cam­era Dep­u­tatilor s-a apro­bat cu 173 de voturi pen­tru si 2 impotriva, care au insi­s­tat, la pauza, sa se inscrie ca ei au votat impotriva. Cin­ste par­la­men­tar­ilor care s-au opus, si vai noua, cetate­nilor de rand!… Aceasta lege este una din cele mai abom­inabile masuri luate vre­o­data, pen­tru ca pune in peri­col sig­u­ranta tuturor cetate­nilor tarii in caz de razboi. Gaura de sarpe nu va mai fi nicide­cum un ada­post unde cineva sa se ascunda. Citi­toarele RFID vor iden­ti­fica cu pre­cizie pe cei care vor face gre­seala sa plece ori­unde cu cartea de iden­ti­tate. Ar fi, intai de toate, de com­pe­tenta Con­sil­i­u­lui Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) sa declare OUG 184/2008 nula si neavenita.
4. OUG 207/2008 (si OUG 94/2008, impre­una cu HG 1566/2008 si OUG 87/2009) sta­bilesc intro­duc­erea pas­apor­tul elec­tronic pen­tru cetatenii romani. Aceste masuri au fost cele mai dez­batute in presa si in par­la­ment, lasand-o pe cea de mai sus, OUG 184/2008, intr-un oare­care anon­i­mat, cu toate ca era cu mult mai impor­tanta. Noile legi ale pas­apoartele elec­tron­ice pre­vad, destul de ambiguu (HG 1566/2008), ca aces­tea sa con­tina „datele de iden­ti­tate ale tit­u­laru­lui (numele, prenu­mele, data si locul nas­terii), autori­tatea emi­tenta, data elib­er­arii pas­apor­tu­lui, data expi­rarii pas­apor­tu­lui, codul numeric per­sonal — C.N.P., sex, cetate­nia, fotografia tit­u­laru­lui gra­vata laser si fotografia in umbra real­izata prin per­fo­ratie cu laser, numarul pas­apor­tu­lui, sem­natura tit­u­laru­lui, datele informa­ti­zate citibile optic (MRZ), mediul de sto­care elec­tron­ica a datelor bio­met­rice ale per­soanei”. S-ar putea intelege, din for­mu­la­rea HG 1566/2008, ca acest MRZ este si mediul de sto­care elec­tron­ica a datelor bio­met­rice ale per­soanei, el fiind un suport ase­m­ana­tor CD-urilor sau DVD-urilor, pe care datele sunt inscrise o data pen­tru tot­deauna. Sigur, cel mai prob­a­bil este sa nu fie asa, ci „mediul de sto­care elec­tron­ica a datelor bio­met­rice ale per­soanei” sa fie un lucru sep­a­rat; dar de unde rezulta ca acesta tre­buie sa fie un cip RFID, asa cum am vazut in mostrele elib­er­ate de Direc­tia Pas­apoarte? Acesta ar fi un temei sufi­cient pen­tru ca, pe langa argu­mentele priv­i­toare la ingradi­rea lib­er­tatilor pre­vazute de Con­sti­tu­tie, oricine con­testa in justi­tie aceste norme leg­isla­tive priv­i­toare la pas­apoarte sa cas­tige pro­ce­sul. Pe langa aceasta hiba de expri­mare mai sunt si altele despre care vom vorbi mai jos. Mai tre­buie stiut ca pas­apoarte bio­met­rice s-au elib­erat intre 30 Ian­uarie si 20 Mai 2009 „cu titlu exper­i­men­tal” in jude­tul Ilfov. Ca urmare, Autori­tatea Nation­ala de Supraveg­here a Pre­lu­crarii Datelor cu Car­ac­ter Per­sonal obtine de la Par­la­ment oprirea elib­er­arii pas­apoartelor elec­tron­ice bio­met­rice, moti­vand ca „Pana la data de l0 aprilie 2009 nu a fost emis un act nor­ma­tiv care sa regle­menteze aceste pro­ce­duri si in cazul doc­u­mentelor elec­tron­ice.” si amendeaza Direc­tia Pas­apoartelor cu 10.000 RON. Presa[3] s-a gra­bit sa anunte ca noile pas­apoarte elec­tron­ice vor fi elib­er­ate incepand cu 15 Sep­tem­brie 2009 in jude­tul Arges, insa real­i­tatea este ca, in urma unor decizii interne, aces­tea nu se elibereaza nicaieri in tara la data scrierii aces­tui material.
5. HG 55/2009, privind dis­poz­i­tivele med­icale implantabile active, care legifer­eaza si implantarea cipurilor RFID, nu a fost inca ata­cata in justi­tie, desi avo­catul Mihai Rapcea a anun­tat ca va incepe aceste demer­suri daca ea va trece prin Parlament.
6. Un oare­care suc­ces s-a obt­inut prin decizia din 16 Iunie 2009 a Cur­tii Con­sti­tu­tion­ale, care a declarat necon­sti­tu­tion­ala OUG 149/2007 privind plata salari­ilor pe card a buge­tar­ilor, aces­tia avand drep­tul sa solicite elib­er­area salari­u­lui in orice alta forma (numerar, cec, etc). Aceasta decizie a ramas pana astazi anon­ima, nepub­li­cata de mass-media din tara.
7.

[4] Ploiesti, Brasov, Cluj, Bucuresti, Dej, Zalau, Iasi, Turnu Sev­erin, Timisoara, Arad, Boto­sani, Suceava, Bacau, Con­stanta, Ram­nicu Sarat, Foc­sani, Bistrita, Onesti

[5] De la Sfin­tii Par­inti Irineu de Lug­dunum si Ippolit Romanul (sec. 2. d.Hr.) pana la con­tem­po­ranii nos­tri Paisie Aghior­itul, Petro­niu Tanase, Ioanichie Balan, Adrian Fageteanu, Arse­nie Papa­cioc, Justin Parvu, Rafail Noica, mai toti Par­in­tii cei insul­fati de Duhul Sfant au vor­bit si au scris despre sem­nele sfar­si­t­u­lui aces­tei lumi.

preluare de pe siteul revistei Atitudini

vineri, 16 octombrie 2009

SUA: Personalul din sanatate refuza vaccinarea obligatorie impotriva gripei H1N1 si da in judecata statul

de Marius Mihaiescu HotNews.ro
Vineri, 16 octombrie 2009, 14:53 DoctorH – DoctorH Actualitate

Agentia americana pentru medicamente si alimente (FDA, Food and Drug Administration) va fi actionata in justitie pentru autorizarea a patru vaccinuri experimentale impotriva gripei porcine. Actiunea este intentata de angajatii new-yorkezi din sanatate care refuza vaccinul obligatoriu, a declarat pentru AFP unul dintre avocatii care ii reprezinta.

Jim Turner, de la cabinetul Swankin and Turner din Washington, sustine ca FDA a autorizat patru vaccinuri experimentale impotriva gripei porcine fara a efectua toate testele prevazute de lege pentru a demonstra ca nu exista efecte secundare.

In Romania, campania de vaccinare va incepe din 1 decembrie, cand trei milioane de prescolari, elevi si studenti vor fi vaccinati gratuit impotriva virusului A H1N1.

‘Riscurile pe care le prezinta vaccinul sunt necunoscute’

“Riscurile pentru sanatate pe care le prezinta aceste vaccinuri sunt total necunoscute”, a declarat el, precizand ca este vorba de prima actiune in justitie de aceasta natura si, daca ea va fi aprobata, se va aplica la nivel national.

“Vaccinul nu ar fi trebuit autorizat atata timp cat FDA nu a terminat testele”, explica avocatul.

Acuzatorii sustin ca FDA a eludat cele mai elementare criterii legale menite sa asigure securitatea publica si atrage atentia asupra faptului ca aceste vaccinuri sunt distribuite la milioane de oameni, inclusiv copii.

Jim Turner a avansat si posibilitatea ca vaccinul antigripal sub forma de spray nazal, care contine virusi vii, sa “declanseze el insusi pandemia pe care guvernul federal afirma ca vrea sa o evite”.

Avocatul mai spune ca FDA a autorizat si utilizarea unui adjuvant, Squalene, pentru a creste eficienta unei doze unice de vaccin. Or, acest adjuvant ar putea fi toxic, crede el.

In ceea ce priveste vaccinurile sub forma de injectie – majoritatea, de altfel – aceste contin thimerisol, un conservant cu mercur care creste riscurile pentru femei insarcinate, spune avocatul.

Societatile farmaceutice – imunitate pentru efecte secundare

El critica si imunitatea acordata de autoritatile sanitare americane firmelor farmaceutice care produc vaccinurile, in conditiile in care acestea nu pot face obiectul urmaririlor in justitie pentru efecte secundare.

Autoritatile sanitare din SUA au efectuat teste clinice pentru aceste patru vaccinuri experimentale impotriva virusului H1N1 pe cateva mii de persoane, iar FDA a aprobat utilizarea lor pentru intreaga populatie intr-o maniera expeditiva, dupa ce nu a observat niciun efect secundar serios.

Statele Unite au comandat peste 255 de milioane de doze, dintre care 77 de milioane au fost deja distribuite in aceasta campanie de vaccinare masiva, care a inceput in octombrie.

Centrul pentru controlul si prevenirea bolilor (CDC) a recomandat vaccinarea celor mai vulnerabile grupe la aceasta gripa, respectiv femeile insarcinate, copiii si tinerii pana in 24 de ani, precum si toate persoanele care sufera de afectiuni medicale cronice.


bratari cu RFID pentru cei care refuza vaccinul !


persoanele vaccinate cu forta s-au imbolnavit de autism


VIDEO SOCANT: O tanara distrusa de un vaccin

vineri, 9 octombrie 2009

State terrorism INTERNATIONAL I Video


Disclose.tv State terrorism INTERNATIONAL I Video

State terrorism INTERNATIONAL II Video


Disclose.tv State terrorism INTERNATIONAL II Video

State terrorism INTERNATIONAL III Video


Disclose.tv State terrorism INTERNATIONAL III Video

State terrorism INTERNATIONAL IV Video


Disclose.tv State terrorism INTERNATIONAL IV Video

International terrorist military attack Romania IV Video


Disclose.tv International terrorist military attack Romania IV Video

International terrorist military attackRomania III Video


Disclose.tv International terrorist military attackRomania III Video

International terrorist military attackRomania II Video


Disclose.tv International terrorist military attackRomania II Video

International terrorist military attack Romania I Video


Disclose.tv International terrorist military attack Romania I Video

miercuri, 7 octombrie 2009

În Olanda au intrat în vigoare paşapoartele biometrice cu amprente digitale

de George Preda

Începând de la sfârşitul lunii septembrie 2009, toate paşapoarte eliberate de oficialităţile olandeze vor conţine două amprente digitale. Toţi cetăţenii olandezi care solicită eliberarea unui paşaport vor fi amprentaţi. Patru amprente digitale vor fi memorate în baza de date naţională, iar două dintre acestea vor fi stocate pe microcipul inclus în paşapoartele biometrice.

Autorităţile olandeze au invocat reglementările europene pentru a justifica acest demers. Într-adevăr, există proiecte similare şi în alte state europene. Până acum au fost demarate oficial astfel de proiecte în Belgia, Finlanda, Franţa şi Grecia. Totuşi, în Olanda s-a trecut mult peste aceste reglementări: Olanda este acum prima ţară europeană care a legalizat implementarea unei baze de date centralizată care conţine datele biometrice, iar la această bază de date vor avea acces diferite instituţii, printre care agenţia naţională de securitate, serviciile de spionaj şi poliţia. Până la finalizarea infrastructurii bazei centralizate, informaţiile vor fi stocate de către consiliile locale.

Autoritatea olandeză de protecţie a datelor (CBP) a criticat acest proiect încă din anul 2007. Legalizarea creării bazei de date a stârnit, aşa cum era de aşteptat, noi critici. Mai ales în această fază intermediară, în care s-a demarat colectarea de date biometrice, dar nu s-a organizat structura tehnologică necesară şi nici nu s-a pus la punct integral cadrul legislativ, apar o mulţime de chestiuni critice pentru protecţia cetăţenilor. Printre altele, nu s-au definit legal o serie de aspecte cruciale, dintre care cel mai important este cine are acces la baza de date.

S-a afirmat că această bază de date va fi folosită pentru depistarea şi urmărirea penală a persoanelor care au comis infracţiuni, dar identificarea pe baza amprentelor digitale are o marjă de eroare de 3% care pune în pericol, cu siguranţă, cetăţeni nevinovaţi. „Sistemul constituie o gravă violare a vieţii private a cetăţenilor, deoarece sunt memorate datele biometrice ale tuturor persoanelor, inclusiv ale celor care nu sunt considerate suspecte,” avertizează Autoritatea olandeză de protecţie a datelor.

Legislaţia aprobată recent de parlamentul olandez permite folosirea acestei baze de date de către poliţie, pentru rezolvarea cazurilor infracţionale „serioase”, şi de către agenţiile de securitate şi spionaj pentru „prevenirea terorismului”. Ambiguitatea acestor precizări legale, dar şi posibilitatea ca următorul guvern să schimbe reglementările privind accesul la baza de date centralizată fac din această resursă un pericol potenţial la adresa siguranţei şi vieţii private a olandezilor.

preluare de pe yogaesoteric