Instituţiile şi legile statului cu privire la cardurile biometrice de identitate şi de sănătate, partea I

Expunere de motive

Acesta este un prim articol documentat pe subiectul cardului biometric ca instrument de identificare în România, atât sub formă de card naţional pentru asigurări de sănătate, cât şi drept carte de identitate.

În ultimii 12 ani, introducerea acestor documente în România a fost speculată, planificată, însă insuficient dezbătută din punctul de vedere al transparenţei şi al democraţiei. Ca urmare, este un subiect extrem de sensibil în legătură cu care aproape fiecare persoană are o părere foarte vehementă.

Scopul cu care am redactat acest articol NU este să expun părerea mea personală cu privire la acest subiect, ci să prezint o serie de fapte şi date pe care le consider informatii de interes public. Poziţia mea în procesul de obţinere a acestor informaţii a fost de cetăţean român care îşi exercită drepturile civile. Sunt convins că unele din cele de mai jos sunt cunoscute, altele pot fi informaţii noi. Măsura în care ele sunt utile poate fi judecată de fiecare cititor în parte.

Am să încerc, drept urmare, să fiu obiectiv şi cât mai corect în prezentarea acestora.

În acelaşi timp, trebuie specificat că ceea ce am scris mai jos sunt rezultatele documentării personale. Am specificat sursele. Nu am pregătire juridică şi nu îmi asum răspunderea, nici responsabilitatea pentru deciziile pe care cititorii acestui articol le-ar putea lua, în baza acestuia. Nu garantez că ceea ce am scris aici este 100% sigur sau complet dar, pe baza cunoştinţelor mele, am încercat să creez o imagine cât mai completă.

Cadrul legal

În primul rând, în România nu mai există buletine de identitate. Actele de identitate cunoscute în secolul trecut drept „buletine de identitate” se numesc cărţi de identitate şi se prezintă sub formă de carduri de plastic. Legea ce reglementează cărţile de identitate ce se emit cetăţenilor români este ordonanţa de urgenţă a guvernului OUG nr. 97/14 iulie 2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români , republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 719 din 12 octombrie 2011 . Versiunea consolidată completă a acestei legi se poate găsi aici în format PDF. Versiunea simplă în format PHP poate fi citită aici.

Dar această lege nu mai este valabilă în forma aceasta, deoarece aceasta a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 82 din 4 decembrie 2012 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind evidenta persoanelor, actele de identitate ale cetatenilor romani, precum si actele de rezidenta ale cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European rezidenti in Romania, publicată înMONITORUL OFICIAL nr. 838 din 12 decembrie 2012 . Seria de petece legislative numită OUG nr 82/2012 poate fi consultată în format .aspx aici.

Peste acestea, se mai adaugă o serie de petece sub forma legii nr. 235 din 15 iulie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 19 iulie 2013. Aceasta se poate găsi în format .html aici.

În decembrie 2012, s-a propus o nouă modificare a acestora, prin adăugarea a ceea ce se numeşte „hotărârea pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind aplicarea dispoziţiilor legale din domeniul evidenţei persoanelor, actelor de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actelor de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România, precum şi pentru aprobarea procedurilor de preluare a datelor biometrice pentru emiterea documentelor electronice şi a condiţiilor tehnice şi aspectelor procedurale şi legale privind accesul operatorilor de date cu caracter personal la conţinutul cip-ului cărţii electronice de identitate şi cărţii electronice de rezidenţă”. Am scris despre asta aici. Până acum, aceasta nu a fost trecută în stadiul de lege, deci este doar un proiect (deocamdată).

Pentru cineva care doreşte să ştie ce anume este valabil şi ce anume nu este valabil din ce s-a planificat prin aceste legi, este foarte dificil să găsească o versiune consolidată a tuturor acestora, probabil pentru că nu există. Aşadar, lectura se face de la cap la coadă, astfel:

Legea 235/2013 modifică

OUG 82/2012 care modifică

OUG 97/2005 versiunea 2011

Toată această legislaţie trebuie să fie coroborată şi cu legea reformei în sănătate, adică Legea nr 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006. Versiunea actualizată până în 2012 a acestei legi poate fi citită aici în format PDF. Această reformă se completează cu hotărârea guvernamentală nr. 900/31 decembrie 2012 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicarea prevederilor referitoare la cardul national de asigurari sociale de sanatate din titlul IX Cardul european si cardul national de asigurari sociale de sanatate din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare. HG 900/2012 poate fi citită în format .php aici.

Statul este obligat să ofere informaţii cetăţenilor care le formulează corespunzător

În tot acest proces, mai multe instituţii şi companii ale statului sunt implicate. Toate aceste instituţii şi companii sunt obligate să răspundă solicitărilor de informaţii ale cetăţenilor pe baza a două legi fundamentale.

Prima este Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. L. 677/2001 poate fi consultată în format .html aici. Răspunsurile la cererile adresate de cetăţeni trebuie comunicate în termen de maxim 15 zile de la data primirii solicitării de către instituţia respectivă. Dacă instituţia refuză să răspundă cererii, atunci cetăţeanul are dreptul să adreseze o plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, nu mai devreme de 15 zile faţă de momentul în care o plângere similară a fost adresată instituţiei ce refuză răspunsul. Instituţiile sunt obligate să răspundă la o cerere de acest tip, pe an.

A doua este Legea nr. 544/12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, actualizată până în 2006, al cărei text îl puteţi citi în format .pdf aici. În mod normal, răspunsul trebuie comunicat în termen de 10 zile. Dacă răspunsul solicitat este unul mai elaborat, atunci instituţia trebuie să comunice aceasta şi să livreze răspunsul în termen de 30 de zile de la primire. În cazul în care instituţia refuză să răspundă, cetăţeanul poate adresa o plangere oficiala catre sectia de contencios administrativ a Tribunalului in ale carei competente ca instanta de fond intra aceasta. În cazul de faţă, este vorba despre Tribunalul Municipiului Bucureşti.

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare „Orice persoana care se considera vatamata într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atât privat, cât si public.”.

Plângerea se formulează cf. L. 544/ 2001 în termen de 30 de zile de la expirarea termenului la care instituţia trebuia să răspundă.

În ceea ce priveste modalitatea de transmitere a unei cereri de chemare în judecata, trebuie ţinut cont şi de dispozitiile art. 199 din Noul Cod de procedura civila, conform carora: „Cererea de chemare în judecata, depusa personal sau prin reprezentant, sosita prin posta, curier, fax sau scanata si transmisa prin posta electronica ori prin înscris în forma electronica, se înregistreaza si primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare. Dupa înregistrare, cererea si înscrisurile care o însotesc, la care sunt atasate, când este cazul, dovezile privind modul în care acestea au fost transmise catre instanta, se predau presedintelui instantei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndata masuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecata, potrivit legii.”.

Aşadar, trimiterea în judecată a instituţiei pentru încălcarea legii prin refuzul tacit se poate face şi prin e-mail.

Instituţiile implicate

Instituţiile şi companiile statului care sunt implicate în procesul cărţilor de identitate şi a cardului naţional de asigurat sunt:

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), cu sediul în Bucureşti, Calea Calarasilor 248, Bl. S19, Sector 3, 030634. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are în mod oficial adresa media [at] casan.ro, care nu funcţionează. În schimb, există o listă de telefoane care poate fi consultată aici. Din când în când, există posibilităţi să găsiţi pe cineva care să răspundă la vreounul din aceste telefoane. Vă recvomand să nu folosiţi numărul tel verde. Nici acela nu funcţionează. Site-ul instituţiei: http://www.cnas.ro/

Ministerul Sănătăţii, cu sediul în Str. Cristian Popişteanu 1-3, sect. 1, cod 010024, Bucureşti. Adresa oficială de pe site-ul ministerului la care se pot trimite atât solicitări cu privire la datele cu caracter personal, cât şi solicitări de informaţii publice este dirrp [at] ms.ro dar nimeni nu răspunde la această adresă. Prin urmare, am înaintat o plângere către ministru [at] ms[punct] roEugen Gheorghe Nicolăescu. eugengnicolaescu [at] gmail[punct] com. Numărul de telefon mobil este 0722303605. Site-ul instituţiei:www.ms.ro

Casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti

CASMB are sediul principal în Str. Sergent Matei Dumitru nr 1-3, sector 2, Bucureşti, cod poştal: 020321. Solicitările privind datele cu caracter personal pot fi înaintate d-nei Cristina Călinoiu la adresa publică cristina [punct] calinoiu[at] casmb.ro. Am constatat că este singura persoană din toată instituţia care chiar răspunde. Site-ul instituţiei:https://www.casmb.ro/ .

Sediul operaţional CASMB se găseşte în Str. Gheorghe Titeica nr. 142. La parter, este o registratură/birou de informaţii, la care se fac zilnic două cozi pentru informaţii. Persoanele care lucrează în acest birou nu dau informaţii de calitate. Puteţi să faceţi şi plângeri scrise, nu le ia nimeni în serios.

Compania Naţională „Imprimeria Naţională S.A.”, B-dul. Iuliu Maniu nr. 244D, sect. 6, Bucuresti 061099, Romania. Solicitările privind datele cu caracter personal şi informaţiile publice pot fi solicitate la adresa corina.ozon [at] cnin.ro. Site-ul oficial estewww.cnin.ro

Centrul Unic de personalizare a paşapoartelor din cadrul Direcţiei Generale pentru Paşapoarte (DGP) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Solicitările privind datele cu caracter personal se trimit la dgp.integrare [at] mai.gov.ro, iar solicitările de informaţii publice la dgp[punct] relatiipublice [at] mai[punct] gov.ro. Site-ul DGP estewww.pasapoarte.mai.gov.ro/‎

Oficiile consulare române din străinătate care aparţin de Direcţia Generală Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe  (MAE). Solicitările privind datele cu caracter personal pot fi înaintate MAE pe adresa relatii_cu_publicul [at] mae[punct] ro. Site general: www.mae.ro

Solicitările privind informaţii publice pot fi adresate fiecărui serviciu consular în parte, prin e-mail. Informaţiile de contact se găsesc pe paginile fiecărui serviciu consular în parte.

Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date a României (DEPABD), str. Obcina Mare nr. 2, sector 6, Bucureşti. Adresa de e-mail la care se trimit solicitări cu privire la datele cu caracter personal este schengen.depabd [at] mai[punct] gov.ro. Site: depabd.mai.gov.ro/

Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor, care operează Registrului Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP) şi a Registrului Permanent de Evidenţă a Populaţiei (RPEP).

Pentru Municipiul Bucureşti (DGEPMB), adresa este Str. Dimitrie Cantemir nr.1, secor 4, cod postal 040231, Bucuresti. Solicitările privind datele cu caracter personal pot fi înaintate pe adresa relatiipublice [at] dgepmb[punct] ro. Site oficial:http://www.dgepmb.ro/‎

Poliţia Română

Dacă nu vi se răspunde petiţiilor scrise

Nu intru în detalii cu privire la cum se formulează o cerere conform legilor de mai sus, pentru că mi se pare prea banal. În general, modelele de pe internet sunt orientative şi utile, dar în conţinutul legilor 677 şi 544 pe 2001 găsiţi toate informaţiile necesare.

Cum puteţi formula o plângere adresată conducătorului instituţiei, în cazul în care nu vi s-a răspuns deloc petiţiei în termenul corespunzător (15 zile pt datele cu caracter personal, legea 677/2001, şi 30 de zile pt. Informaţiile publice, legea 544/2001).

1. Legea 677/2001

Buna ziua.

Ma numesc ________________ şi sunt cetatean roman. Va scriu in baza legii nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

In data de ___________ am expediat prin e-mail formularea de mai jos, către adresa ____________ indicată la secţiunea „contact” pe site-ul instituţiei ____________

În această cerere, am formulat în baza  legii nr. 677/ 2001 o serie de solicitari cu privire la gestiunea datelor mele cu caracter personal de catre ___________________
Au trecut 15 zile specificate la art 13, alin. 2 din momentul in care s-a inregistrat aceasta cerere. Nu am primit niciun raspuns, desi am specificat clar adresa de e-mail si numarul de telefon. Am asteptat cu rabdare.
Imi manifest, prin acest e-mail, reclamatia cu privire la refuzul tacit al ______________ de a-mi raspunde cererii, ma declar persoana lezata, vatamata in drepturile sale conform legii si doresc  sa stiu cine este vinovat de aceasta intarziere si ce sanctiuni disciplinare s-au luat/se vor luat impotriva celui vinovat.
Intentionez sa notific Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu privire la incalcarea legii de catre __________________ cu privire la cererea mea si sa aflu in ce masura si-a indeplinit __________________ obligatiile legale de notificare si daca nu cumva anumite persoane din cadrul_____________ se fac vinovate de contraventii si infractiuni cf. cap. 8, art. 31-34.
Intentionez sa fac plangere cat de curand la tribunalul Bucuresti si sa oblig _________________ la daune morale si/sau patrimoniale.
Intentionez sa merg mai departe cu aceasta solicitare si sa iau orice fel de masuri impotriva _________________ intrucat consider ca aceasta institutie a abuzat de drepturile mele ca cetatean, prin incalcarea flagranta a legii.
Solicit solutionarea imediata si completa a cererii mele trimise prin posta electronică.

Astept un raspuns rapid, clar, complet si direct la acest e-mail, prin e-mail la adresa: __________________________

2. Legea nr. 544/2001

Buna ziua.

Ma numesc Stefan Alexandrescu şi sunt cetatean roman. Va scriu in baza legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

In data de _________________ am expediat prin e-mail formularea de mai jos, către adresa ____________ indicată la secţiunea „contact” pe site-ul instituţiei ___________________

În această cerere, am formulat în baza  legii nr. 544/2001 o serie de solicitari cu privire la informaţii de interes public deţinute de catre ________________
Au trecut cele 30 de zile specificate la art 7 din momentul in care s-a primit aceasta cerere. Nu am primit niciun raspuns, desi am specificat clar adresa de e-mail si numarul de telefon. Am asteptat cu rabdare.
Imi manifest, prin acest e-mail, reclamatia cu privire la refuzul tacit al _______________ de a-mi raspunde cererii, ma declar persoana lezata, vatamata in drepturile sale conform legii si doresc  sa stiu cine este vinovat de aceasta intarziere si ce sanctiuni disciplinare s-au luat/se vor luat impotriva celui vinovat.

Cf. art. 21, depun prin acest e-mail reclamaţie la conducătorul ___________________, adică dvs., domnule/doamnă _____________________ şi vă solicit să îmi răspundeţi în termen de 15 zile.
Intentionez sa fac plangere cat de curand la Tribunalul Bucuresti si sa oblig _____________ la daune morale si/sau patrimoniale.
Intentionez sa merg mai departe cu aceasta solicitare si sa iau orice fel de masuri impotriva __________________________intrucat consider ca aceasta institutie a abuzat de drepturile mele ca cetatean, prin incalcarea flagranta a legii.
Solicit solutionarea imediata si completa a cererii mele trimise prin posta electronică.

Astept un raspuns rapid, clar, complet si direct la acest e-mail, prin e-mail la adresa: _________________________

VA URMA

Articol scris de Ştefan Alexandrescu