Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a aprobat joi,19 aprilie, controversatul acord privind transferul de date personale despre pasagerii europeni
către autorităţile americane, vot salutat imediat de Comisia Europeană.Acordul stabileşte condiţiile juridice şi acoperă aspecte cum ar fi perioadele de stocare a datelor, utilizarea lor, garanţiile de protecţie a datelor şi căile de atac administrative şi judiciare. Acordul va înlocui actuala înţelegere provizorie în vigoare din 2007.
Acordul UE-SUA privind folosirea şi transferul datelor pasagerilor (PNR) a fost adoptat cu 409 voturi ‘pentru’, 226 ‘împotrivă’ şi 33 de abţineri. O minoritate semnificativă de deputaţi a votat împotriva acordului din cauza preocupărilor privind garanţiile de protecţie a datelor. Deputaţii au respins o propunere de a se adresa Curţii Europene de Justiţie.
În urma votului, raportorul în acest dosar, eurodeputata olandeză Sophie in’t Veld (ALDE), şi-a retras numele din raport. “Decizia Parlamentului European nu reflectă recomandarea mea. Prin urmare, am ales să mă distanţez de decizie.
Este dezamăgitor faptul că, după 9 ani de negocieri cu prietenii şi aliaţii noştri cei mai apropiaţi, SUA, avem un acord care nu beneficiază decât de un sprijin reticent din partea unui Parlament divizat”, a explicat ea. Comisia de libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE) adoptase la 27 martie acordul, în pofida opoziţiei ferme a însăşi raportoarei Sophie in’t Veld.
Conform noului acord, autorităţile americane vor păstra datele PNR într-o bază de date activă până la 5 ani. După primele 6 luni, toate informaţiile care ar putea fi folosite pentru identificarea unui pasager vor fi “depersonalizate”, ceea ce înseamnă că informaţii precum numele pasagerului sau datele de contact vor fi codificate.
După primii 5 ani, datele vor fi mutate într-o “bază de date pasivă” unde se vor păstra până la 10 ani, cu cerinţe mai stricte de acces pentru oficialii americani. Ulterior, potrivit acordului, datele vor fi pe deplin “anonime”, prin eliminarea tuturor informaţiilor care ar putea servi la identificarea pasagerilor. Datele referitoare la orice caz specific vor fi păstrate într-o bază activă de date PNR până când ancheta este arhivată.
Datele PNR vor fi folosite în principal pentru a preveni, detecta, investiga şi combate terorismul şi infracţiunile grave transnaţionale. Infracţiunile transnaţionale sunt definite ca infracţiuni pedepsite cu închisoare de la 3 ani sau mai mult, în conformitate cu legislaţia Statelor Unite. Datele PNR vor servi, de asemenea, “la identificarea persoanelor care devin obiectul unor investigaţii sau examinări mai amănunţite”.
Date sensibile, cum ar fi cele care dezvăluie originea etnică, convingeri religioase, sănătatea fizică sau psihică sau orientarea sexuală a unui pasager, vor putea fi utilizate numai în situaţii excepţionale, atunci când viaţa unei persoane este în pericol.
Aceste date sunt cel mai frecvent legate de alegerea unei mese in funcţie de religie sau de solicitarea de asistenţă medicală. Aceste date vor fi accesate numai de la caz la caz şi vor fi şterse definitiv după 30 de zile de la primire, cu excepţia cazului în care sunt folosite pentru o anumită anchetă.
În cazul în datele le sunt utilizate abuziv, cetăţenii UE vor avea dreptul la căi de atac administrative şi judiciare, în conformitate cu legislaţia Statelor Unite. Ei vor avea, de asemenea, dreptul de acces la propriile date PNR şi de a solicita rectificarea lor de către Departamentul de Securitate Internă (DHS), inclusiv posibilitatea de ştergere, în cazul în care informaţiile sunt inexacte.
Datele PNR sunt colectate de către transportatorii aerieni în timpul procesului de rezervare şi includ nume, adrese, detalii privind cardurile de credit şi numărul locului pasagerilor aerieni. În conformitate cu legislaţia SUA, companiile aeriene sunt obligate să pună aceste date la dispoziţia Departamentul de Securitate Internă înainte de plecarea pasagerilor. Acest lucru este valabil pentru zboruri către sau din Statele Unite.
În luna mai 2010, Parlamentul a amânat votul privind un acord PNR cu SUA, în vigoare cu titlu provizoriu începând cu anul 2007, în principal datorită preocupărilor privind protecţia datelor. Atunci, deputaţii europeni au cerut Comisiei Europene să negocieze un nou acord, ceea ce s-a întâmplat în 2011.
Parlamentul European a adoptat un acord PNR cu Australia în octombrie 2011. UE negociază în prezent un acord PNR cu Canada.
Miniştrii europeni ai Justiţiei şi Afacerilor Interne vor adopta acest acord la 26 aprilie. Noul text înlocuieşte acordul din 2007 şi va fi aplicabil pe o perioadă de 7 ani.
Comsiarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malstrom, a salutat imediat votul din Parmentul European. “Este un acord de care cele trei instituţii UE pot fi mândre”, a afirmat ea, citată într-un comunicat.
