Emisiune Vox TV pe tema documentelor de identitate biometrice

DEZBATERI LA MINISTERUL DE INTERNE PE TEMA BULETINELOR DE IDENTITATE CU CIP. MEMORIUL ÎMPOTRIVA BULETINELOR DE IDENTITATE CU CIP BIOMETRIC

Memoriu CI Adevar Si Dreptate

Veniti la Ministerul de Interne !!! Aratati ca va pasa si nu doriti sclavia electronica

CARTEA ELECTRONICĂ DE IDENTITATE ÎN DEZBATERE PUBLICĂ

19.08.10

APADOR-CH adresează jurnaliştilor şi tuturor celor interesaţi invitaţia de a se implica în dezbaterea publică a proiectului de ordonanţă ce vizează modificarea  cadrului legislativ privind evidenţa persoanelor, actele de identitate şi libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor, proiect elaborat de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi publicat pe pagina de internet a instituţiei.

Printre cele mai importante modificări preconizate se regăsesc cele privind datele ce urmează a fi stocate, inclusiv amprentele, şi cele privind modalitatea de acces la datele cu caracter personal din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor. În forma propusă aceste modificări pot aduce grave atingeri drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, în special dreptului la viaţă privată.

APADOR-CH atrage atenţia că tehnologia folosită de cardul electronic de identitate este una de tip RFID (identificare prin radio-frecvenţă) în genul celei care permite citirea preţului unui produs după codul de bare ataşat. Cipul din cardul electronic de indentitate al fiecărei persoane are rolul codului de bare ataşat fiecărui produs.  Aplicaţia uzuală a tehnologiei este identificarea animalelor şi a obiectelor. 

Extinderea acestei tehnologii la oameni a generat în permanenţă controverse la nivel mondial pe motiv că nu oferă garanţii pentru respectarea dreptului la viaţă privată, întrucât permite aflarea datelor persoanale ale deţinătorului de card electronic de identitate de către oricine are un aparat în genul cititorului de coduri de bare. De asemenea, tehnologia RFID permite monitorizarea în orice loc şi în orice moment a oricărei persoane şi prezintă riscul  clonării cipului din cardul electronic de identitate.

Proiectul de ordonanţă luat în discuţie nu permite celor care consideră că tehnologia „codului de bare” nu le oferă suficiente garanţii de respectare a vieţii private să opteze pentru varianta de până acum, „clasica”, simplă, a cărţii de identitate.

Acelaşi regim este prevăzut în ordonanţă şi pentru cărţile de rezidenţă (pentru cetăţenii străini), care vor fi numai în format electronic.

Obligativitatea cărţii electronice de identitate/rezidenţă şi neprevederea expresă în proiectul ordonanţei a unui drept de opţiune al persoanei între cardul „simplu” de identitate şi cel electronic constituie o restrângere nejustificată adusă dreptului la viaţă privată garantat prin art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. 

De asemenea, includerea datelor privind amprentele persoanei în cardul electronic de identitate/rezidenţă, în condiţiile în care există posibilitatea accesării necontrolate şi a clonării acestor carduri, constituie măsuri excesive, dispuse de autorităţile naţionale fără a exista expres o asemenea obligaţie în legislaţia europeană invocată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă. De aceea, este necesar ca amprentele să fie eliminate din datele biometrice preluate pentru eliberarea cardului electronic de identitate.

Un pericol pentru viaţa privată îl reprezintă şi numărul excesiv de mare al autorităţilor prevăzute în proiect ca având drept de acces şi prelucrare a datelor biometrice ale persoanelor. În consecinţă, numărul acestor autorităţi trebuie restrâns la minimul strict necesar şi trebuie înlăturată dispoziţia care prevede, generic, posibilitatea ca orice persoană juridică să acceseze aceste date.

Având în vedere cele de mai sus, APADOR-CH a solicitat Ministerului Administraţiei şi Internelor organizarea unei dezbateri publice a proiectului ordonanţei. Ca urmare ministerul a dat publicităţii un anunţ privind organizarea unei întâlniri care are ca scop dezbaterea publică a proiectului. Întâlnirea va avea loc vineri, 20 august 2010, ora 12, la sediul instituţiei (Piaţa Revoluţiei, nr.1A, Sector 1), Sala de Marmură, etaj II, intrarea A1.

18 august 2010

APADOR-CH

Pentru detalii suplimentare:

Maria-Nicoleta Andreescu tel: 0733.078.721

Shimon Peres vizitează Aiudul ?

În această după-amiază preşedintele Israelului Shimon Peres, a sosit la Bucuresti, pentru o scurtă vizită oficială. În urmă cu câteva zile, reprezentanţii Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din România, împreună cu alte ONG-uri, au organizat un pichet în faţa sediului Ambasadei Israelului din Bucureşti, înmânând totodată reprezentantului ambasadei o scrisoare adresată d-lui Shimon Peres.
Scopul vizitei presedintelui israelian fiind unul diplomatic, de apropiere între cele două popoare, român şi israelian, solicitarea ONG-urilor dorea clarificarea câtorva aspecte spinoase ale relaţiei istorice româno-israeliene. Dintre acestea aminteam declaraţiile îngrijorătoare ale d-lui Peres referitoare la „cumpărarea” de către Israel a României şi a altor ţări est-europene, solicitările obraznice şi rău-voitoare ale comunităţii evreieşti americane privind recenta emisie numismatică a BNR privind Patriarhii Bisericii Ortodoxe Române, şi nu în ultimul rând, recunoaşterea oficială a responsabilităţii evreieşti în crearea, aducerea şi consolidarea comunismului în România, recunoaştere ce trebuie urmată în mod firesc de condamnarea comunismului ca doctrină politică ce a dus la pierderea vieţii şi bunăstării a milioane de români.
Vizita preconizată are şi o componentă de politică externă importantă, preşedintele israelian apreciind pozitiv – în recentele declaraţii dinaintea vizitei – implicarea României în procesul de pace din zona Orientului Mijlociu şi lupta dusă împotriva terorismului.
Aceste declaraţii nasc întrebări fireşti, deoarece Israelul este – istoric vorbind – un stat terorist, ce duce o politică teroristă, xenofobă şi rasistă faţă de arabi, şi în special faţă de poporul palestinian.
Pe de altă parte, declaraţiile din 2008 ale preşedintelui Peres NEAGĂ problema palestiniană (prin declaraţia că „Israelul nu are probleme”), potrivit principiului că ceea ce nu se află în dezbatere, nu există, iar mai recent, prin declaraţia că palestinienii au două state, Cisiordania şi Gaza, unul dintre ele fiind terorist, se aruncă vinovăţia conflictului palestiniano-israelian exclusiv în cârca palestinienilor, „uitându-se” masacrele evreieşti împotriva poporului palestinian, teroarea, ghetoizarea şi blocada impuse Fâşiei Gaza.
În acelaşi stil caracteristic conaţionalilor săi, ambasadorul isralelului la Bucureşti, dl. David Oren, prin declaraţia sa referitoare la scrisoarea în cauză, printr-o clasică manevră evazivă de autovictimizare şi intoxicare a opiniei publice, a ignorat mesajul scrisorii societăţii civile româneşti.
Cu ocazia vizitei în România, şefului statului israelian „va lua parte la o ceremonie de comemorare a celor şase militari israelieni care şi-au pierdut viaţa la 26 iulie în Bucegi, urma prăbuşirii elicopterului CH-53 (Yasour)”.
După cum ştim, comemorările unor evenimente tragice au loc în apropierea locului unde s-a produs tragedia respectivă.
Nu ar fi exclus ca oficialii români să organizeze comemorarea tragediei militarilor israelieni în zona Aiudului, pentru a se comemora totodată şi pierderile părţii româneşti, ocazionate de tragedia terorii celor 50 de ani de comunism bolşevic, de implementarea căruia sunt în principal responsabili conaţionalii preşedintelui Peres, unii dintre ei încă în viaţă şi cetăţeni ai actualului stat Israel.
O eventuală comemorare DOAR  a pierderilor de vieţi evreieşti de către preşedintele Peres, ar pune sub semnul întrebării bunele intenţii şi respectul părţii evreieşti faţă de suferinţa românească. Dacă memorialul anti-comunist nu va fi vizitat de către preşedintele Statului Israel, acest lucru va face încă o dată dovada aroganţei şi orgoliului iudaic, căci potrivit perceptelor rabinice din Tora, viaţa unui evreu este cu mult mai valoroasă decât viaţa unui „Goi” (neevreu), şi cu atât mai mult, a unui creştin.
Să nu uităm că Israelul este ţara în care încă se mai ard în public exemplare ale Noului Testament, aşa cum se proceda în Germania nazistă cu scrierile ce nu erau în concordanţă cu doctrina hitleristă.
Din această perspectivă, Israelul şi preşedintele său rămân în continuare expresia unui nazism de factură sionistă, ale cărui crime împotriva umanităţii trebuie condamnate cu putere, pentru ca acestea să înceteze şi să nu se mai repete.
Dezastrul umanitar din Fâşia Gaza, atacarea brutală şi nejustificată a Flotei Libertăţii sunt doar câteva din recentele momente ruşinoase ale poporului evreu.
Dacă Israelul doreşte pacea, atunci acesta trebuie să dovedească prin acţiunile sale acest lucru. Altfel, evreimea va avea soarta prevăzută profetic acum două mii de ani: Cel ce ridică sabia, de sabie va pieri !
În final, prezentăm secvenţa în care preşedintele Israelului declară că, „cumpără” România. O fi venit cu bani la el ? Remarcaţi de asemenea declaraţia din final, că evreii „ajung peste tot”. Oare o ajunge şi la memorialul anti-comunist de la Aiud ?

Ambasada Rusiei 2010 partea 9

Ambasada Rusiei 2010 partea 8

Ambasada Rusiei 2010 partea 7

Ambasada Rusiei 2010 partea 6

Ambasada Rusiei 2010 partea 5

Ambasada Rusiei 2010 partea 3

Ambasada Rusiei 2010 partea 2

Ambasada Rusiei 2010 partea 1

2 ani de ocupatie Ruseasca

COMUNICAT

 

Asociatia   Pentru  Apararea Drepturilor Apatrizilor si Refugiatilor (APADAR) comemoreaza , luni  9 august 20010, orele 14.00-15.00, victimele invaziei rusesti din GEORGIA.

Actiunea se va desfasura in fata sediului Ambasadei Rusiei,din b-ul. Kiseleff nr.10.




Presedinte Viorel ENE

Bucuresti 6 august 2010

Cum se minte jidăneşte...

Reactia ambasadorului israelian în România în urma unui protest antiisraelian

Corespondentul ”Anima News” în România, Maria Filimon, transmite:

Marți, în fața Ambasadei Israelului din București s-a adunat un mic grup format de șase persoane, din care făceau parte, conform propriilor lor informații, și revoluționari români. Nici unul dintre participanți nu s-a identificat.


Cei prezenți și-au manifestat opoziția față de viitoarea vizită în România a președintelui statului Israel, Shimon Peres, susținând, printre altele că ”România nu e Gaza”, fără nici o altă explicație.

Grupul intenționa să transmită personal o scrisoare ambasadorului israelian , dar în final a renunțat, predând misiva portarului instituției. Mica manifestație s-a încheiat în scurt timp și în liniște, neânregistrându-se tulburări. Personalul Ambasadei nu a stabilit niciun contact cu micul grup de manifestanți.

La solicitarea agenției de știri ”Anima News”, ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa d-l David Oren, ne-a transmis prin bunăvoința d-nei Mignon Silva, asistent Dep Presa, Cultură, Politică:

“Ambasada Israelului la București condamnă manifestația care a avut loc în data de 3 august, în fața sediului Ambasadei și speră că Legislația română, care interzice incitarea la ură sau discriminare, va fi aplicată și în aceast caz”. (Maria Filimon, AnimaNews)

Vezi si: filmarea evenimentului

Demnitate Naţională

SCRISOARE DESCHISĂ

Romania nu este Gaza !

Excelenţei Sale,

Domnului SHIMON PERES

Preşedinte al Statului ISRAEL

Ne adresăm Excelenţei Voastre, în numele celor pe care îi reprezentăm, precum şi a celor aproape două milioane de martiri ai Neamului, ucişi fără judecată de temuta Securitate, în trecutul încă proaspăt al memoriei naţionale.

Excelenţă,

După cum bine cunoaşteţi, comunitatea mozaică din România trăieşte şi munceşte în bună pace, chiar dacă istoria acestor meleaguri a fost zbuciumată, plină de controverse şi de multe ori sângeroasă. Prezenţa Excelenţei Voastre în ţara noastră reprezintă un prilej pentru noi, de a încerca să clarificăm împreună, sincer şi deschis, “activitatea” unor evrei-comunişti în epoca postbelică din România (Al Doilea Război Mondial).

28 iunie 1940 – A insemnat invadarea României de către trupele sovietice, având ca rezultat, anexarea Basarabiei, Bucovinei şi a Ţinutului Herţa, precum şi preluarea puterii locale de către evreii-comunişti. Este o lovitură grea, pe care românii au simţit-o în suflet, şi totodată începutul ofensivei comuniste împotriva Ţării şi a Neamului Românesc.

23 august 1944 – România era “eliberată” de Armata Roşie şi “ocupată” de cea mai odioasă diktatură comunistă! Trebuie să precizăm că la instalarea prin forţă a comunismului, coreligionarii d-vostră, au avut un rol preponderent şi condamnabil din punct de vedere istoric ! Componenţa de peste 90% a evreilor-comunişti, printre fondatorii Partidului Comunist Român (în fapt komisari sovietici de etnie mozaică) veniţi în România pe tancurile ruseşti, a însemnat scufundarea Ţării în întunericul celor 45 de ani de teroare roşie comunistă.

După fatidicul an 1944, spirala istorică a suferinţei româneşti a crescut inexorabil, atrăgând în ea zeci de milioane de români deportaţi, ucişi, închişi în temniţele comuniste, privaţi de cele mai elementare drepturi în lagărul comunist. Întregul popor român a fost martirizat, deviat de la cursul său istoric firesc, amputat prin distrugerea unei întregi generaţii de intelectuali şi înlocuirea acestora cu pseudo-valori de sortginte comunistă, a căror influenţă este prezentă şi continuă şi în ziua de astăzi.

Excelenţă,

Nu putem să uităm că marea majoritate a “torţionarilor” şi “educatorilor” din iadul închisorilor comuniste, care au schingiuit şi torturat sute de mii de români (opozanţi ai regimului comunist) au fost de etnie mozaică.

Cu titlu de exemplu, amintim că numai torţionarul evreu Bondarenco Pantelimon (Pantiuşa), general şi fost şef al D.G.S.P. din august 1948, ministru adjunct şi locţiitor al ministrului de Interne (1949-1956) se face responsabil de moartea a peste 400.000 de victime anti-comuniste din închisori şi lagăre.

Pentru o reintrare în normalitate, amintiţi-vă de Sanctitatea Sa, Papa Benedict, care şi-a cerut pe bună dreptate scuze pentru responsabilitatea creştină în legătură cu antisemitismul, şi a cerut evreilor şi creştinilor : *să se unească pentru a întări relaţiile şi să continue să meargă împreună pe drumul reconcilierii şi fraternităţii .*

Nu aşteptăm scuze, pentru că noi ştim că doar Dumnezeu, în Mila sa nemărginită, are puterea de a ierta cu adevărat, şi doar Lui ar fi înţelept să-i cereţi iertare!

Ce puteti face d-voastră, în numele comunităţii evreieşti din România şi din întreaga lume, este să adoptaţi o poziţie corectă faţă de crimele săvârşite de coreligionarii d-voastră, şi să condamnaţi public holocaustul komunist.

Mai nou, recenta obraznicie a reprezentanţilor Muzeului Holocaustului din SUA care pretind Băncii Naţionale a României să retragă o emisie numismatică care cuprinde patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane, o apreciem ca un atac la adresa Creştinismului Ortodox şi ne aduce în situaţia de a ne face ne indoim de bunele intentii ale coreligionarilor d-voastră americani.

Vă reamintim de asemenea recentele D-voastră declaraţii potrivit cărora afirmaţi că „aţi cumpărat” Romania, alături de alte ţări, iar Israelul are o poziţie bună ne-având probleme, sunt jicnitoare şi alarmante din perspectiva reconcilierii pe care o dorim cu toţii.

Excelenţă,

În spiritul acestui ADEVĂR, având în vedere proxima vizită oficială a Excelenţei voastre în ţara noastră, am aprecia ca pe un gest de solidaritate cu victimele comunismului din România, dacă aţi condamna public comunismul ca doctrină politică şi socială care a dus la moartea şi distrugerea materială şi morală a milioane de români.

De altfel bilanţul funebru al victimelor acestei nefaste ideologii comuniste ridică numărul global al acestora la peste 100 milioane în întreaga lume, fiind cea mai distructivă ideologie din istoria Umanităţii.

O astfel de luare de poziţie nu ar constitui de altfel decât un binemeritat gest de respect faţă de poporul român, având în vedere faptul că toţi şefii de stat din România post-decembristă au onorat memoria victimelor nazismului, vizitând muzeul Holocaustului cu ocazia vizitelor oficiale în Israel, şi regretând în numele umanităţii care ne caracterizează ca popor, pierderile suferite de coreligionarii Domniei Voastre.

În acelaşi spirit al regretului faţă de pierderile suferite de poporul român, ar fi meritoriu dacă aţi binevoi ca, pe parcursul vizitei d-voastră în România, să onoraţi memoria victimelor comunismului, vizitând Memorialul Sighet sau unul dintre abatoarele umane comuniste (Jilava, Aiud sau Gherla).

Pentru o mai bună informare, vă prezentăm în continuare, o enumerare succintă, a listei celor mai proeminenţi evrei-comunişti, răspunzători de holocaustul komunist din România, ţară pentru care au luptat şi au murit bunicii, părinţii, şi fraţii noştri!

O rugăm pe Excelenţa Voastră să agreeze expresia înaltei noastre consideraţii.

Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România

prin preşedinte Viorel ENE

Asociaţia Baricada Inter 1989

Prin preşedinte ec. Ion IOFCIU

Mişcarea pentru Libertate

Prin preşedinte av. Mihai RAPCEA

Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor şi Refugiaţilor

Prin vicepreşedinte Mircea Surdu

Bucureşti 3 august 2010

Anexa 1

Lista celor mai reprezentativi evrei-comunişti care au pus mâna pe România după 1944

• Ana Pauker ( Hannah Rabinshon) poreclită ”Stalin cu fustă”; secretar gen. al CC al Partidului Comunist Român (1944-1948).
• Ella Diamantestein - secretara Annei Pauker.
• Ilca Melinescu (Ilka Wasserman) – şefă a MAE; directoarea editurii Cartea Rusă.
• Carol Lustig - director MAE(1948-1952).
• Ana Toma (Ana Grossman) – soţia lui Pantelei Botnarenko, şeful Securităţii; ministru la MAE (1950-1952).
• Avram I.Bunaciu (Abraham Gutman) – Ministru al Justiţiei (1948-1952); ambasador la ONU (1956-1957); ministru MAE(1958-1961).
• Leonte Răutu (Lev Oigenstein) – membru CC al PCR (1948-1972) şi multe alte funcţii înalte.
• Miron Constantinescu (Meher Cohen) – membru al CC al PCR; ministru al Minelor.
• Ghizela Vass - membru CC al PCR (1948-1984); membru în conducerea Comitetului Democratic Evreiesc în 1950.
• Leopold Filderman - Preş. al Comisiei Superioare de Epuraţie de pe lânga Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti.
• Gheorghe Apostol (Aaron Gerschwin) – conducătoral PCR; contracandidat al lui N. Ceauşescu (1945-1988).
• Heinrich Kreidl - secretar gen. în Min. Lucrarilor.
• Jean Coller - şef Direcţia de cadre (1945-1950).
• Walter Roman (Erno Neulander) evreu din Oradea; şef al direcţiei Politice a Armatei; tatăl lui Petre Roman (Prim Ministru al României 1989-1991).
• Silviu Brucan (Saul Bruckner) conducătorul campaniei de bolşevizare a României; ambasador la Washington (1956-1962).
• Leonte Tismaneanu (Enea Leon Tismeneţki) redactor şef la editura PCR; profesor la Fac. de Marxism-Leninism; tatăl lui Volodea Tismaneanu, actual preşedinte al IICCMER.
  • Alexandru Nicholschi (Boris Grundberg); evreu basarabean, şef NKVD pt. România; şef la DGSP/MAI (1948-1961).
  • George Silviu (Gersch Golinger); secretar gen. al MAI (1946-1953).
  • Teohari Georgescu (Burah Tescovici) agent NKVD; ministru MAI (1944-1952).
  • Moises Haupt - general, comandant militar al Bucureştiului (1944-1950).
  • Ştrul Mauriciu, colonel, director al Securităţii Galaţi (1948). Foştii deţinuţi politici îi atribuie acte de o deosebită cruzime. În zona Vrancei, cu prilejul revoltelor ţărăneşti din 1950-1951, Securitatea îi lega, pe cei capturaţi, cu sârmă ghimpată, scuipându-i şi umilindu-i înainte de a-i împuşca.
  • Bondarenco Pantelimon (Pantiuşa), general. A fost şeful D.G.S.P. din august 1948, ministru adjunct şi locţiitor al ministrului de Interne (1949-1956). Responsabil de moartea a peste 400.000 de victime anti-comuniste din închisori şi lagăre. L-a arestat personal pe Lucreţiu Pătrăşcanu. Singurul asasinat care i se atribuie personal este cel al lui Ştefan Foriş, în subsolul unei clădiri de pe Aleea Alexandru, în 1946. Ajutat de şoferul lui, Dumitru Neciu, Pantiuşa l-a ucis cu o rangă de fier, apoi l-a aruncat într-o groapă săpată în prealabil în aceeaşi curte, acoperindu-l cu moloz.
  • Fuchs (Fux) Iani, maior, Fălticeni – arestase copii de 12 ani fiindcă se jucaseră de-a partizanii la marginea unei păduri, cu arme de jucărie. Conform documentelor interne ale Securităţii, pe aceşti copii i-a torturat într-un mod barbar. Tot la Fălticeni, superiorii lui veniţi în control au relatat despre starea îngrozitoare a unei femei arestate de circa opt luni. Reţinută într-o celulă al cărei pat nu avea scânduri, cu răni grave la şoduri, stătea direct pe ciment unde îşi făcea şi nevoile. De jur-împrejurul ei forfoteau viermii, iar mirosul era sufocant. Femeia înnebunise deja, urlând de disperare când i s-a deschis uşa. Irina Itu, curiera personală a lui Iuliu Maniu şi-l aminteşte şi ea pe “fiorosul maior Fux” care i-a scos unghiile cu cleştele.
  • Feller Moritz, locotenent, Botoşani. Torţionar sadic, pe tatăl lui Ilie Alexoaie l-a torturat folosind curentul electric de peste 80 de ori, pe Gh. Anghelache l-a bătut cu funia udă şi l-a scuipat. Conform mărturiei lui Emanuel Babii, Toderiţă Fediuc a decedat în urma bătăilor aplicate de Feller.

Lista este lungă şi cuprinde încă 211 nume de evrei-comunişti din posturile cheie ale Partidului Comunist Român !